Câmpul
relaţional al şcolii primare si al
gradiniţei de copii
Relaţia şcoala-familie-comunitate
Rus
Georgeta
Sorobetea Saveta
Studii de caz
Studiu de caz – Colegiul
Comunitar Glossopdale
Prin acest studiu de caz nu se intenţionează
oferirea „celor mai bune” exemple de implicare parentală sau comunitară din
şcolile englezeşti; dimpotrivă, este un studiu de caz despre o şcoală unde
legăturile cu comunitatea se află la un nivel mediu pentru Anglia. Prin urmare,
studiul de caz ne oferă lecţii ce se pot învăţa uşor – este vorba despre ce se
întâmplă în mod curent în Anglia, nu este vorba de o excepţie.
Istorie şi aşezare
Glossop este un orãşel cu 30.000 de locuitori,
situat la 20 de km distanţă de centrul oraşului Manchester, în partea vesticã a
acestuia şi la marginea Parcului Naţional al Angliei, în partea estică a
acestuia. Oraşul s-a dezvoltat la începutul secolului al XIX-lea, ca multe alte
oraşe din regiune, prin producţia de materiale din bumbac; ultima fabrică de
bumbac s-a închis în 1960 iar acum Glossop este un oraş de navetişti care
lucreazã în industria uşoară din Manchester. Oraşul are douã şcoli la nivel
gimnazial şi liceal, pentru copii între 11 – 18 ani; una, o şcoală catolică are
în jur de 800 de elevi iar Colegiul Comunitar Glossopdale, o şcoală de stat,
are 2000 de elevi, în douã clădiri separate; una pentru copii între 11 – 14
ani, cealaltă pentru copii între 15 – 18 ani.
În ciuda numelui pe care îl poartă, Colegiul
Comunitar Glossopdale nu este un colegiu comunitar în sensul în care s-a fãcut
referire mai sus, în acest document. Activităţile educaţionale pentru adulţi se
desfăşoară într-un Centru din oraş, chiar dacă două ore pe săptămână se ţin
aici, la şcoală. Prin urmare, studiul de caz prezintă ce a realizat şcoala din
punctul de vedere al legăturilor cu comunitatea şi părinţii. Este util, pentru
că, după cum admite şi şcoala, nu a dezvoltat legături excepţionale cu
comunitatea, nu este mai bună decât unele şcoli, dar totuşi mai bună decât
altele. Deci, este un model reprezentativ bun pentru ceea ce se întâmplă în
şcolile din Anglia, la nivel mediu.
Un model de dezvoltare a legăturilor
şcoală-comunitate şcoala demonstrează, printr-un model foarte clar, cum se pot
dezvolta relaţiile şcoală - părinţi- comunitate. Chiar dacă există un punct de
plecare prin structuri formale, precum Consiliul Şcolar de Guvernare şi
şedinţele cu părinţii, acestea nu reuşesc să atragă părinţii dacă nu sunt
completate de crearea unor oportunităţi informale care încurajează implicarea
părinţilor. În consecinţă, şcoala consideră că este necesară dezvoltarea unor
oportunităţi prin care părinţii să se implice activ. Primul pas în implicarea
mai formală a părinţilor în alte structuri şi în implicarea mai activă în
educaţia copiilor lor constă în crearea unui mediu care permite un acces mult
mai uşor către şcoală.
Accesibilitate
Părinţii sunt încurajaţi să intre în contact cu
cadrele didactice, fie direct prin întâlniri, fie telefonic. Oricând se poate
aranja uşor şi rapid o întâlnire, iar dacă părinţii vin fără să anunţe înainte,
se fac eforturi pentru a organiza o întâlnire, dacă este posibil. Foarte des,
părinţii comunică în scris cu şcoala pentru a fi la curent cu evenimentele. De
două sau trei ori pe lună, şcoala trimite la domiciliul părinţilor diferite
informări scrise cu privire la ultimele realizări sau viitoare evenimente. În
cursul anului şcolar, şcoala organizează multe evenimente cu posibilitatea
participării părinţilor.
De exemplu:
- Mai multe spectacole pe an – teatru şi muzică.
Şcoala deţine expertiză în domeniul teatrului ca studiu academic iar părinţii
sunt invitaţi să vadă reprezentaţiile copiilor lor, realizate pentru examenele
de specialitate.
- În fiecare an se organizează mai multe
spectacole muzicale cu formaţiile de muzicã. Şcoala are mai multe coruri, o
orchestră, o formaţie de jazz, brass şi un grup care cântă muzică religioasă.
- Şcoala are echipe sportive, la ale căror
competiţii vin şi părinţii.
- Părinţii sunt încurajaţi să participe ca
voluntari la activităţi de citire în perechi –formează o pereche cu un elev, ajutându-l
la citit.
- Există o gamă vastă de activităţi extraşcolare
la care părinţii sunt încurajaţi să participe cu sprijin – de exemplu, la
clubul de teatru, părinţii pot ajuta la asigurarea orchestrei, iar unul dintre
ei este foarte implicat în asigurarea sunetului şi luminilor împreunã cu
elevii.
- Şcoala organizează un eveniment numit „seara
interviurilor”, unde elevii exersează interviuri pentru a câştiga experienţa
necesară interviului pentru o slujbă sau admiterii la universitate. Părinţii
joacã aici rolul intervievatorilor.
Din ce în ce mai mulţi membrii ai personalului
care nu sunt implicaţi în actul didactic îşi asumă responsabilităţi în afara
şcolii şi ajutã din ce în ce mai mult la dezvoltarea legăturilor cu
comunitatea; de exemplu, o persoană organizează evenimentele de simulare a
experienţelor în câmpul muncii pentru elevi cu vârsta de 15 ani, iar o altă
persoană organizează „seara interviurilor”.
Structuri formale
Asociaţia
Pãrinţilor/Cadrelor Didactice (APCD)
Principala activitate a APCD este să strângă
fonduri pentru şcoală printr-o serie de evenimente în acest sens. Dar
organizează şi „serile curriculum-ului” – analizând diverse aspecte ale
curriculumului împreună cu cadrele didactice responsabile. Ultima activitate de
acest gen viza revizuirea metodelor prin care elevii ar putea învăţa cel mai
eficient şi ale celor de implicare a părinţilor în educaţia copiilor. La aceste
„seri” părinţii participă în număr de 10 până la 60-70. Părinţii elevilor cu
rezultate şcolare mai bune participă mai des decât cei ai elevilor cu rezultate
mai slabe.
Guvernatorii şcolari
Guvernatorii şcolari joacă un rol activ în
conducerea şcolii. În calitate de membrii ai Consiliului Şcolar de Guvernare,
ei au rolul de a asigura calitatea educaţiei şi răspund în faţa finanţatorilor
şi părinţilor. În cadrul şedinţelor, Directorul şcolar prezintă un raport
Guvernatorilor şcolari. Activitatea zilnicã a acestora implicã participarea la
întâlniri ale Subcomitetelor şcolare de guvernare şi asigurarea a cel puţin
unui reprezentant la interviurile de recrutare a noilor angajaţi, atât pentru
departamentul didactic cât şi pentru celelalte departamente. Mai există
subcomitete pentru curriculum, întreţinerea clădirii şi facilităţilor, personal
şi finanţe. Guvernatorii şcolari beneficiază de multe formări prin care se
menţin la curent cu modificările legislative, procedurale şi noile schimbări
din curriculum. Prin lege, guvernatorii şcolari sunt obligaţi să organizeze şi
să participe la o întâlnire anuală cu părinţii, unde prezintă un raport al
întregului an şcolar şi răspund la întrebările adresate. În realitate, foarte
puţini părinţi participă la aceste întâlniri; de obicei sunt prezenţi mai mulţi
guvernatori decât părinţi.
Serile părinţilor şi zilele
de analizã cu elevii
Seara părinţilor este un eveniment comun tuturor
şcolilor din Anglia. Organizate de obicei de două ori pe an, reprezintă o
ocazie pentru părinţi de a se întâlni cu cadrele didactice care predau copiilor
lor şi de a discuta despre evoluţia şcolară a acestora. Glossopdale a venit
recent cu un element inovator, în plus faţă de serile părinţilor, şi anume
zilele de analiză cu elevii. Elevii nu merg la orele obişnuite din acea zi;
părinţii şi diriginţii, trebuie să participe în schimb, preţ de o oră, împreună
cu elevii, la o activitate de analizã a performanţelor şcolare, urmată de
stabilirea propriilor obiective academice pentru viitoarele 6 luni. Se oferă
toate informaţiile necesare de la cadrele didactice pentru toate disciplinele.
Ziua de analiză cu elevii are trei etape:
1. Elevii vin cu 10 minute înaintea interviului
de analiză şi se pregătesc pentru interviu, citind informaţiile de la cadrele
didactice pentru diferitele discipline.
2. Interviul de analiză se desfăşoară în
prezenţa părintelui, iar elevului i se cere să îşi analizeze performanţele
şcolare şi să decidă moduri de realizare a progreselor în viitor.
3. Elevul merge cu părintele într-o sală
separată şi amândoi pregătesc un plan de acţiune în care stabilesc ţinte de
atins pentru următoarele şase luni. Obiectivele se noteazã într-o agendă a
elevului, de planificare a studiului, pe care fiecare elev este obligat să o
aibă la fiecare lecţie.
Învăţăminte
Studiul de caz demonstrează urmãtoarele:
1. Părinţii şi comunitatea se implică la un
nivel optim numai dacă procesul de implicare este parte integrantă a vieţii
şcolare şi a procesului de predare şi învăţare; acest proces nu trebuie abordat
ca fiind ceva în plus faţă de activitatea obişnuitã a şcolii. Acolo unde nu
există încă aceste legături, directorii şi cadrele didactice trebuie să
regândească scopul/misiunea şcolii şi modul de predare înainte de a încuraja
părinţii să se implice în educaţia copiilor lor.
2. Ca o continuare a punctului de vedere de mai
sus, părinţii şi comunitatea trebuie să fie implicaţi în activităţile obişnuite
ale şcolii; părinţii trebuie să perceapă şcoala ca pe o instituţie accesibilă
şi primitoare, nu un loc unde sunt toleraţi ocazional. Prin urmare, părinţii
trebuie încurajaţi să facă parte din viaţa obişnuită a şcolii.
3. În plus, experienţa demonstrează că
structurile formale au mai puţin succes în procesul de implicare al părinţilor
decât structurile informale unde părinţii participă la viaţa obişnuită a
şcolii. Atunci când este nevoie de structuri formale, care permit participarea
activă a părinţilor la conducerea şcolii, acestea funcţionează doar dacă deja
există o anumită implicare la nivel informal. Altfel, experienţele din Anglia
demonstrează că deseori reprezentarea parentală în structurile formale este
constituită din părinţi cu rol „simbolic”, care nu se implică real în educaţia
copiilor.
DREPTURI
ŞI RESPONSABILITĂŢI ALE PĂRINŢILOR
1. Dreptul de a duce copilul la şcoală
2. Dreptul la informare (situaţia şcolară,
comportamentul copilului etc.)
3. Dreptul de a alege religia
4. Dreptul de a cunoaşte regulamentele şcolare
5. Dreptul la opinie liber exprimată
6. Dreptul de a alege şi a fi ales
7. Dreptul de a participa la activităţi şcolare
8. Dreptul la consiliere şi orientare
9. Dreptul de a şti cum s-a folosit fondul
financiar (dacă au contribuit la constituirea acestui fond)
10. Dreptul de a fi tratat egal, indiferent de
etnie
11. Datoria de a proteja viaţa copilului
12. Datoria de a oferi un climat familial care să
protejeze copilul, favorabil dezvoltării armonioase
13. Datoria de a oferi un nume
14. Datoria de a proteja valorile culturale
specifice naţionalităţii copilului
15. Datoria de a respecta opiniile copilului,
ascultându-le şi onorându-le în funcţie de circumstanţe
16. Datoria de a asigura bunăstarea fizicã, psihicã
şi emoţională a copilului
17. Datoria de a asigura copilului accesul la
diferite forme de educaţie
18. Datoria de a păstra tradiţiile, limba maternă,
religia şi orice alte forme care intervin în formarea identităţii etnice,
culturale şi religioase
19. Datoria de a interzice folosirea copilului în
activităţi care aduc venituri (munci grele, care împiedică dezvoltarea fizică
normală)
MODALITÃŢI
DE EFICIENTIZARE A COMUNICĂRII ŞCOALĂ – PĂRINŢI
- Înfiinţarea unei camere a părinţilor în incinta
şcolii (Clubul părinţilor);
- Un alt tip de întâlniri cu părinţii (aşezarea
mobilierului în cerc, teme atractive, agende anunţate în timp util,
interactivitate, invitaţii scrise, aparatură, invitarea unor specialişti);
- Editarea unui buletin informativ al şcolii (lunar,
semestrial);
- „Ziua uşilor deschise” pentru comunitatea locală;
- „Cutia poştală a părinţilor”;
- Panou cu materiale informative pe holul şcolii;
- „Seara aprecierilor” (certificare pentru cei care
au ajutat şcoala);
- Chestionare pentru părinţi;
- Rapoarte semestriale;
- Ghiduri pentru părinţi
care să cuprindă: politicile şcolii, regulamente, misiune,
Studiu de Caz 1
Şcoală Comunitară Activă
Şcolile rurale – de la necunoaştere la
o cultură a dezvoltării locale
Argument
Dezvoltarea unei democraţii stabile
depinde de cultura politică a cetăţenilor. O culturã civică implică
internalizarea sistemului politic în cunoştinţele, sentimentele şi judecăţile
cetăţenilor. Actuala situaţie critică a economiei româneşti şi sărăcia
generalizată ce îi afecteazã pe români sunt cauzate de lipsa participării
civice şi de capitalul social scăzut. Cea mai eficientă cale de a-l reconstrui
este educarea tinerei generaţii din şcoli, în spiritul valorilor specifice unui
capital social dezvoltat (încrederea socială, reciprocitatea generalizată,
cooperare spontanã, solidaritatea organică, participarea civică).
Privite din perspectiva continuării
reformei în învăţământul românesc, activităţile de dezvoltare comunitară pot
contribui la o dezvoltare armonioasă, socialã, economică şi ecologică a
comunităţilor, acestea fiind capabile sã-şi identifice, să-şi analizeze şi
să-şi rezolve problemele cu care se confruntă, devenind astfel parteneri activi
şi puternici ai activităţii educative la nivel local.
Considerăm că implicarea şcolii în
actul dezvoltării comunitare este un proces care va duce la mobilizarea
resurselor existente latent în orice comunitate. Prin acţiunile specifice din
şcoală şi din afara ei, cadrele didactice împreună cu elevii pot oferi exemple
şi modele care vor transforma o comunitate pasivă, într-una organizată, activă,
cu conştiinţă civică, cu putere de influenţă în societate.
Un program menit sã stimuleze gradul de
implicare al şcolii în viaţa comunităţii în calitate de actor activ în
promovarea civismului şi stimularea participării responsabile a oamenilor la
viaţa comunităţii locale este implementat în câteva şcoli din mediul rural de
către Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară. Programul este intitulat
Şcoala Comunitară Activă şi presupune includerea în programul şcolii a unor
activităţi curriculare sau extracurriculare prin care elevii învaţă şi aplică
în comunitate concepte ale democraţiei şi responsabilizării civice.
O şcoală
comunitară activă şi deschisă către comunitate presupune:
- o şcoală în care cadrele didactice
înţeleg că educaţia nu se limiteazã la copii şi la programele şcolare de
învăţământ, ci şi la programe educative în afara orelor şi la programe
destinate celorlalţi membri ai comunităţii;
- o şcoală care foloseşte resursele
materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi servicii către
toţi membrii comunităţii, dincolo de orele tradiţionale
de curs;
- o şcoală care dezvoltă programe şi servicii
destinate comunităţii, răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;
- o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai
comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes
public sau pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii.
Proces
- o şcoală care dezvoltă programe şi servicii destinate
comunităţii, răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;
- o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai
comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes
public sau pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii.
Pentru atingerea acestor deziderate au fost
folosite cu succes douã abodări:
(a) Elaborarea şi aplicarea unei discipline
opţionale “Dezvoltare comunitară”, disciplina prin care copii sunt implicaţi în
mod sistematic în organizarea de activităţi de interes public în calitate de
cetăţeni activi, dinamici şi responsabili.
(b) Înfiinţarea de Cluburi/Cercuri de dezvoltare
comunitarã. În cadrul acestor cluburi/cercuri am stimulat formarea unui grup de
acţiune civică format din cadre didactice, elevi şi părinţi care să iniţieze
acţiuni de interes public la nivelul comunităţii.
Accentul este pus pe formarea de atitudini civice.
Atât curricula elaborată, cât şi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitară
au ca principal obiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire
strategică, analiza critică constructivă, cultivarea sentimentului
responsabilităţii, ataşament faţă de comunitate etc).
Educaţia civică are ca principal scop întărirea
comportamentelor civice. Însă, cum civismul se manifestă în cea mai mare parte
la nivelul comunităţii locale, toate activităţile desfăşurate atât la nivel
formal cât şi informal sunt orientate către construirea unei legături puternice
cu comunitatea locală.
Studiu
de Caz
O
Şcoală pentru comunitate, o comunitate pentru şcoală România.
“Diferiţi dar egali”
Proiectul de dezvoltare
instituţională s-a derulat în perioada septembrie 2003 – august 2004.
Grupurile ţintă au fost: elevi,
părinţi, cadre didactice, autoritatea locală, alţi membri ai comunităţii.
Context general
Şcoala Generală X îşi desfăşoară
activitatea într-o comunitate rurală cu potenţial economic scăzut, beneficiind
însă de resurse umane (elevi, părinţi, cadre didactice, parteneri locali)
dispuse să se implice în proiecte care să sprijine reuşita copiilor în şcoală /
comunitate / societate. Şcoala doreşte realizarea unei strategii care să
răspundă nevoilor specifice de învăţare din comunitatea noastră (elevii noştri
fiind diferiţi ca grup social, ca resurse disponibile, ca priorităţi în
educaţie). Permanent suntem preocupaţi de îmbunătăţirea performanţelor
academice ale elevilor, de adaptarea şcolii la nevoile copiilor şi părinţilor
de etnie romă, precum şi de implicarea activă a acestora în viaţa şcolii,
deoarece avem convingerea că nu se poate vorbi de succesul şcolar al elevilor
romi fără rolul decisiv al părinţilor.
Stadiul de dezvoltare instituţională
atins de şcoala noastră ne permite să proiectăm şi să desfăşurăm activităţi
comune cu comunitatea şi părinţii copiilor şi să oferim un posibil model şi
altor şcoli pilot din ţară.
Misiune
- Conceperea unei strategii
educaţionale şi a unui model de implementare a proiectului, realist, adaptat
nevoilor locale, dar suficient de flexibil pentru a oferi un posibil model
altor şcoli care lucreazã în acest domeniu specific.
- Asigurarea, pentru fiecare elev, a
condiţiilor pentru cea mai bună, completă şi utilă dezvoltare, în parteneriat
şi cooperare cu părinţii şi actorii sociali, promovând toleranţa şi
înţelegerea, valorizând pozitiv diferenţele prin acceptarea, înţelegerea şi
respectarea lor.
„…că vrem şi noi să învăţăm carte,
să ştim cine suntem, sa să ştim şi noi pe unde mergem, de unde venim şi unde ne
ducem…” (expresie autentică a unui părinte rom).
Opţiuni strategice:
- Curriculum
- Resurse umane
- Resurse financiare şi fizice
- Implicarea părinţiilor / relaţii cu comunitatea
Obiective strategice:
- Abordarea integrată a curriculum-ului în practica
curentă şi implementarea temelor cross-curriculare prin construirea de
experienţe de învăţare în concordanţă cu nevoile copiilor şi părinţilor romi;
- Intensificarea colaborării şi implicării
părinţilor în viaţa şcolii;
- Atragerea voluntarilor din sfera educaţiei şi din
rândul părinţilor;
- Promovarea şi dezvoltarea unor atitudini şi
comportamente bazate pe valorile interculturalităţii în rândul elevilor,
părinţilor, cadrelor didactice etc.;
- Diseminarea bunelor
practici utilizate în şcoala noastră, atât la nivelul judeţului, cât şi la
nivel naţional.
Implementarea strategiei: planificare operaþională
IMPLICAREA PĂRINŢILOR / RELAŢII CU COMUNITATEA
Obiectivul general
al componentei:
Parteneriat şi cooperare între şcoală –
pãrinţi şi şcoală – instituţii publice pentru sprijinirea reuşitei şcolare a
elevilor.
ACTIVITEA NR. 1:
ŞCOALA –
PARTENERUL DUMNEAVOASTRÃ
Grup ţintă: părinţi, cadre didactice, autorităţi
Motivaţia:
Echipa de părinţi (pe liniile părinţi
voluntari/părinţi pentru părinţi /părinţi-resursă educaţională) îşi schimbă
componenţa datorită faptului că unii dintre părinţii care anul trecut făceau
parte din echipă nu mai au copii în şcoală. Acest fapt ne determină să
reselectăm echipa de părinţi, având în vedere şi posibilitatea ca părinţii
elevilor absolvenţi să dorească continuarea colaborării cu şcoala noastră, ca
părinţi voluntari.
Obiective propuse:
1. definirea opţiunilor şi ţintelor
strategice în colaborare şi cu acordul tuturor grupurilor de interes;
2. identificarea modalităţilor de
implicare a grupurilor de interes în derularea proiectelor şcolii;
3. selectarea unor echipe de părinţi pe
următoarele linii:
- părinţi voluntari
- părinţi pentru părinţi
- părinţi – resursă educaţională
4. stabilirea graficului de
desfăşurare a activităţilor
Roluri
Coordonare
Invitarea şi încurajarea părinţilor
Resurse
Umane – părinţi,
cadre didactice, coordonator, preot, primarul comunei
Financiare – bani pentru filmele foto
Indicatori de performanţã
1. numărul de participanţi
2. numărul de părinţi care doresc să facă parte din
echipele de lucru
3. toate cadrele didactice cunosc misiunea şcolii
4. cel puţin 80% din autorităţile locale cunosc
misiunea şcolii
5. cel puţin 60% din părinţi cunosc misiunea şcolii
6. calitatea acţiunilor propuse de grupurile de
interes
7. calitatea soluţiilor de optimizare a relaţiei
şcoală-părinţi-autorităţi
Consiliul comunitar - Membri:
Directorul şcolii (preşedintele consiliului)
Primar
Preot
Asistent medical
Preşedintele consiliului de părinţi
Membri ai consiliului de părinţi
Scop
- oferă consultanţă în strategiile şcolii
- acordă asistenţă materială şi umană şcolii
- sensibilizeazã agenţii economici vizavi de
problemele şcolii
- atrage voluntari din sfera educaţională
- formează „grupuri de sprijin” ad-hoc în funcţie
de problemele şcolii într-un context dat
- forme de comunicare – întâlniri, telefon,
invitaţii, anunţuri, scrisori, broşuri
Tipuri de activitãţi
Se organizează formări pe diverse teme – ca metodă
de furnizare a informaţiilor
Intervenţii directe
pentru orice problemă sau criză.
Studiu de caz
-inadaptare
scolara-
1)Date de identificare ale
copilului:
Nume: G.
Prenume: M.
Sexul: masculin
Varsta: 6 ani
Religia: Ortodoxa
Etnia: romana
Nationalitatea: romana
2)Prezentarea familiei si a
mediului familial
MAMA:
Numele si prenumele: B.D.
Studii: superioare
Profesia: secretara
Nationalitatea: romana
Etnia: romana
Religia: Ortodoxa
Starea de sanatate:
buna,nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila
Elemente personale
semnificative: evolutie normala in familia de origine,divortata,locuieste cu
parintii sai si copilul.
TATAL:
Numele si prenumele: G.I.
Studii: medii
Profesia: sportiv de
performanta-boxer
Nationalitatea: romana
Etnia: romana
Religia: Ortodoxa
Starea de sanatate:
buna,nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila
Elemente personale
semnificative: provine dintr-o familie normala,tatal folosea adesori violenta
atat cu sotia cat si cu copiii.Petrece putin timp cu copilul si nu are o
influenta buna asupra acestuia.
G. isi petrece intreaga zi la gradinita cu program prelungit,iar
cand este acasa petrece timpul cu bunicii.
Conditiile materiale ale familiei sunt bune.
3)Problema investigata:
inadaptare scolara
4)Date medicale:
-evolutie normala,nu sufera de nici o boala cronica sau
transmisibila
5)Educatia copilului
Copilul G.M. merge la gradinita este in grupa pregatitoare.Nu vrea
sa participe la lectiile pregatitoare pentru scoala.Daca i se ofera incredere
de catre educatoare,daca este incurajat si ajutat face lucruri frumoase sau
raspunde bine.
6)Manifestari
comportamentale:
-este violent,are tulburari psihice si afective;
-loveste cu pumnii,picioarele;
-ia jucariile copiilor,instrumentele de scris,caietele si le
ascunde,un mod de a atrage atentia;
-copiii il marginalizeaza datorita faptului ca ii necajeste;
-intotdeauna raspunde cu nu vreau,eu nu pot sa fac asta;
-tatal este violent cu el si cu mama lui,iar dansul il imita;
-cand nu ii convine ceva reactineaza violent;
-daca este izolat se joaca singur;
-face crize de isterie,tipa,arunca obiecte;
-daca este incurajat coopereaza,insa daca nu I se acorda atentie
isi schimba atitudinea.
7)Masuri educative
Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti
copii,incercand sa-l integreze in colectivul grupei prin antrenarea lui in diferite activitati.De
asemenea il duce la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.
8)Recomandari:
-de doua ori pe saptamana va participa la sedinte de consiliere;
-li se recomanda parintilor
sa petreaca mai mult timp cu copilul
si de asemenea sa-l duca la diversi specialisti pentru a-l ajuta sa
devina un copil normal;
-aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul;
-crearea unui mediu familial adecvat in care sa primeasca multa
dragoste si atentie.
9)Concluzii
G.M. este un copil cu personalitate frageda,nu are incredere
datorita lipsei de afectivitate din partea parintilor.Crescut in mediul
violent,s-a nascut in el o ura fata de cel de langa el si reactioneaza ca
atare.Copilul imita comportamentul tatalui.Are nevoie de atentie permanenta din
partea celor din jurul sau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu