vineri, 3 februarie 2012

JOCUL DIDACTIC

                        JOCUL DIDACTIC




     CUPRINS:*JOCUL DIDACTIC
                 *JUCARIA DIN GRADINITA
                 *CULTIVAREA CREATIVITATII A ELEVILOR
                  *MEMORIA SCOLARULUI



        JOCUL DIDACTIC

           DEFINITII ALE JOCULUI DIDACTIC:
              Jocul didactic este una dintre cele mai accesibile forme de activitate datorata originalitatii sale specifice;impletirea stransa a jocului cu activitatea;imbinarea elementelor de joc cu sarcina didactica.Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului.Rolul si importanta jocului consta in fapul ca  el faciliteaza procesul de asimilare,fixare si consolidare a cunostintelor.Datorita caracterului sau formativ jocul influienteaza dezvoltarea personalitatii copilului.Eduard Claparide spunea ca principala trebuinta a copilului este jocul,este activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe nesimtite la munca serioasa.
                 Jocul este considerat azi in teoria pedagogica ca modalitate de asimilare a realului la activitate proprie(Jean Piaget),asigurand copilului largi posibilitati de activism intelectual.Jocul este practica dezvoltarii si in consecinta in perioada copilariei el este adoptat pentru multiplele sale functii formative.Prin joc,copilul isi imbogateste viata afectiva si in acelasi timp dobandeste in mod progresiv capacitatea de a-si stapanii emotiile.
             CARACTERISTICI ALE JOCULUI DIDACTIC
*jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop anume,liber de constrangere,de seriozitatea cotidiana,activeaza fantezia,faciliteaza experienta si prelucrarea datelor experientei cotidiene.
*jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este deschis modificarilor,copii reflecta lumea inconjuratoare si se adapteaza la realitatile vietii.
*prin jocuri copii invata cu placere,devine interesat fata de activitatea ce se desfasoara,ce-i timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa siguranta in raspunsuri.
*valoarea principala a jocului rezulta din faptul ca-i face pe copii participanti nemijlociti,direct interesati la propria lor formare.
*reusita jocului didactic este proiectarea,organizarea si desfasurarea lui metodica,de modelul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate elementele cel definesc.

           JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
                Jocul didactic este un mijloc de facilitare a trecerii timpului copilului de la activitatea dominanta de joc la ceea de invatare.
Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a elementului instructiv cu cel distractiv,asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si actiunea de joc.
              Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ  cu cel distractiv face ca pe parcursul desfasurarii sale,copii sa traiasca stari afective complexe care declanseaza,stimuleaza,intensifica participarea la activitate,cresc  eficienta acestuia si contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii celor antrenati din joc.
                 Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiecte educationale variate si complexe care pot viza  dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor motrice,sportive sau dezvoltarea unor subteme ale vietii psihice.

          ELEMENTE COMPONENTE ALE JOCULUI
*scopul jocului
*continutul jocului
*sarcina didactica
*regulile jocului
*elementele de joc
             Scopul jocului reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din programa activitatilor instructiv-educativ.
                Continutul jocului include totalitatea cunostintelor,priceperilor si deprinderilor cu care copii opereaza in joc.
                 Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv  copii pe parcursul jocului pentru a realiza scopul propus.
                Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si se realizeaza legatura dintre aceasta si actiunea jocului.
               Elementele jocului includ caile,mijloacele folosite pentru a da coloratura placuta,atractiva,distractiva activitatii desfasurate.
           CLASIFICAREA JOCURILOR
Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:
             1)Dupa scopul educational urmarit,jocurile se pot clasifica:
*jocuri de miscare -care urmaresc dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor motrice.
*jocuri de exersare a pronuntiei corecte
*jocuri de atentie si orientare spatiala
*jocuri de dezvoltarea memoriei,gandirii
*jocuri de expresie afectiva
              2)Dupa sarcina didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica:
*jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor
*jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte
*jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor
             3)Dupa continut,jocurile se pot clasifica:
*jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator
*jocuri didactice cu continut matematic
*jocuri didactice pentru educarea limbajului
              4)Dupa locul care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica:
*jocuri organizate ca activitate de sine statatoare
*jocuri integrate in activitate
        CONCLUZII
           Din punct de vedere educativ trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu munca,elementul distractiv cu efortul fizic si intelectual.
           In scoala se pot organiza si jocuri didactice interdisciplinare in care se imbina sarcini didactice in diferite domenii de cunoastere,ele au aceasi  structura si respecta aceeleasi conditii de realizare ca si jocul didactic dintr-un singur domeniu de activitate.
Jocul didactic are o valoare deosebit de importanta in dezvoltarea capacitatii si formarea personalitatii acestora in activitatile instructiv-educative.

          BIBLIOGRAFIE:
Glava A, Glava C(2002)Introducere in pedagogia prescolara,Ed Dacia Cluj-Napoca
Ozunu D,Pedagogia prescolara si ajocului,Ed Genesis,Cluj-Napoca
Curriculum pentru invatamantul prescolar 3/6/7 ani MECT

                                                                  Filipoiu Raveca-Viorica




          JUCARIA IN GRADINITA

           MOTTO:
            "Nu stiu altii cum sunt ,dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele,la casa parinteasca din Humulesti,la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat,de crapau matele jucandu-se cu ei,la prichiciul vetrei cel humulit,de care ma tineam cand incepusem a merge copacel,la cuptiorul pe care ma ascundeam,cand ne jucam noi,baietii,de-a mijoarca,si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc,parca-mi salta si acum inima de bucurie".
                                           Ion Creanga


            " Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa acelasi loc pe care il detine cartea in viata omului adult.Este prea putin sa definim jucaria drept un obiect anume destinat pentru jocurile copiilor.De aceea ,jucaria reprezinta pentru copil un indragit prieten   de viata.Ea stimuleaza fortele lui de creatie ,ii inflacareaza fantezia,ii alimenteaza trairile afective,genereaza noi dorinte,preferinte sentimente si interese.Putem observa cu cata seriozitate trateaza prescolarul jucaria  si schema sa de functionare,cu cata grija o protejeaza,ferind-o de eventualele neglijente sau rautati  ale celor din jur."

           JUCARIA CUMPARATA

                  Dupa ce a cunoscut-o,in miscare ,sau static,cauta sa-i afle secretele alcatuirii,ceea ce pentru unii parinti poate sa insemne doar o neacceptabila inclinare spre stricaciune.De indata ce copilul tinde sa desfaca jucariile in partile componente,aceasta reprezinta un mare semn de rationalitate.In realitate este un castig profund de imaginatie,de gandire conexiva,de indemanare si de finalitate a muncii,pentru ca ,jocul este in copilaria mica,o munca si trebuie cultivat ca atare.
        ALTERNAREA JOCURILOR
              Din propria activitate didactica pot spune ca esentiala este combinarea si alternarea de jocuri:cele constructive cu cele analitice,cele individuale cu cele sociale,cele simple cu cele complexe.
               Jocurile de constructie au marele avantaj de a-l invata pe copil cum sa genereze unitatea din parti aparent fara legatura,dar de indata ce intregul este infaptuit nu mai are aceeasi relevanta destramarea sa pentru a ajunge la starea initiala.
                Jucariile si jocurile strict individuale pot si trebuie alternate cu cele care dezvaluie lumea sociabilitatii,a conlucrarii sau competitiei umane,a priceperii si intelegerii semenilor.Jucaria este indragita de copii incepand cu primele luni de viata cand este doar manipulata,ca in mod treptat,aceasta sa devina un obiect important in procesul instructiv educativ organizat.
                 In alegera jucariilor este bine sa aiba in vederea respectarea unor cerinte si anume:
*sa fie simpla ca functionalitate
*sa aiba dimensiuni raportate la posibilitatile de minuire ale copiilor
*sa redea cu exactitate realitatea pentru a putea fi recunoscute de copii,animale,flori,fructe,mobilier.
*sa fie confectionate dintr-un material  trainic pentru a rezista la toate incercarile la care le pune copilul.
               Aceste criterii au un rol deosebit in munca educativa,deoarece prin forma lor si mai ales coloritul lor,jucariile se servesc numai ca obiecte de distractie.
Jocul este atat de important pentru copil pana la varsta de 6 ani cand copilul intra la scoala.A ignora jocul copiilor este o greseala,dar a-l absolutiza la toate varstele este o greseala in sens contrar,in realitate jocul cunoaste o evolutie in functie de varsta,iar importanta sa nu e egala la toate varstele copilariei.
               Copilul de la 3 ani ii place tot ce are roti,de aceea adora masinutele,carucioarele si trenurile.
Copilul de la 3 si jumatate la 4 ani,in aceasta perioada copilul are un prieten imaginar,pe care-l inventeaza pentru a-i tine companie.
Copiliu de la 4 ani si jumatate este borbaret,plin de imaginatie,este la varsta "marilor inventii",el inventeaza povesti bogate,in care el este personajul principal al aventurilor.
Copilul de la 4 ani si jumatate la 5 ani progreseaza si isi dezvolta caracteristicile de la 4 ani..la aceasta varsta copilul prezinta interes pentru jocurilevcare il ajuta sa-si dezvolte aptitudinile necesare lecturii si scrisului.
Copilul de la 5 ani la 5 ani jumatate este mai calm si realist,devine capabil sa-si apere punctul de vedere intr-o conversatie,copilului ii place tot mai mult sa i se citeasca,dar gustul pentru povestile mai apropiate de realitate,sau povestile cu aventuri iau progresiv locul basmelor cu zine sau cu animale care vorbesc.
Copilul de la 5 ani si jumatate la 6 ani continua sa castige in maturitate si isi dezvolta in continuare capacitati pe care le avea deja acum 6 luni,lasa deoparte bicicleta mica si incearca sa mearga pe o bicicleta adevarata.
Copilulu cunoaste acum mai multe litere ,socoteste bine,si numara cu usurinta pana la 20 de obiecte.,este pregatit si dornic sa intre  la   scoala primara.

           BIBLIOGRAFIE:
"Jocuri pentru copii de la o zi la 6 ani",Anne Bacus,Ed.Teora
"Copilul si jocul",Revista pedagogica
"Copilul de la 3 la 6 ani"Anne Bacus,Ed .Teora
"Intre parinte si copil"Dr.Haim G.Ginott Ed.Humanitas
 "Jocurile traditionale de copii"   Ivan Essev Ed.Excelsior Timisoara     
                                                      
                                                                      Iusan Bianca-Cosmina






      CULTIVAREA CREATIVITATII ELEVILOR 


            Exista numeroase definitii ale creativitatii fara sa fie formulata o definitie in general acceptata:creativitatea este definita ca "trasatura complexa a personalitatii umane,constand in capacitatea de a realiza ceva nou original"; "creativitatea reprezinta o activitate imaginativa adaptata astfel incat sa produca rezultate care sunt atat originale cat si de valoare".
             In activitatea de predare-invatare,profesorul creativ foloseste strategii menite sa cultive flexibilitatea intelectuala.Elevul este pus sa abordeze o problema din unghiuri de vedere diferite,sa o interpreteze,sa elaboreze o ipoteza explicativa pe care sa o verifice,sa caute independent o solutie.Elevii trebuie invatati sa stie cum sa formuleze o intrebare,sa o reformuleze,sa-si asume rolul de investigator.
            Orientand activitatea elevilor,profesorul  ii incurajeaza sa descopere cunostinte,sa rezolve probleme,invatarea prin descoperire sau invatarea prin descoperire dirijata reprezinta forme ale unei invatari de tip euristic prin care profesorul stimuleaza creativitatea elevilor.De multe ori,din lipsa de timp,profesorul indica elevilor modul de rezolvare al problemelor rapindu-le astfel posibilitatea de a gasi singuri diverse cai de solutionare a acestora.
           Elevii trebuie indrumati sa dobandeasca o gandire dependenta,sa manifeste toleranta fata de ideile noi,sa actioneze liber si sa utilizeze o critica de tip constructiv.Elevul se obisnuieste sa abordeze fara teama problemele,sa le analizeze si sa le rezolve,el este stimulat sa devina curios si deschis,sa indeplineasca cu placere sarcinile.Elevii invata sa-si cunoasca propriile capacitati si sa le compare cu a celorlalti colegi din clasa,comunica mai usor,isi exprima opiniile cu mai mult curaj.
                 In aceasta perspectiva a stimularii creativitatii  elevilor,profesorul trebuie sa acorde mai multa atentie modului in care se realizeaza evaluarea.Este necesara o deplasare de accent a obiectivelor evaluarii de la obiective de ordin informativ(verificarea volumului de cunostinte,priceperi si deprinderi pe care le-a achizitionat elevul) la obiective de ordin formativ(evaluarea competentelor functionale ale elevului,respectiv gandirea critica,rezolvarea de probleme teoretice si practice).
              Evaluarea trebuie orientata in directia evidentierii aspectelor pozitive si a progreselor inregistrate de fiecare elev in parte.Scopul acestor demersuri il reprezinta creareea conditilor pentru exprimarea libera a posibilitatilor fiecarui elev,fara teama de a gresii sau de a fi sanctionat,cresterea increderii in fortele proprii,dezvoltarea curajului de a-si asuma riscuri.La toate acestea am putea adauga si parintii care au un rol important in ceea ce priveste posibilitatea scolii,ale profesorului de a dezvolta creativitatea elevilor.
                    Unii profesori spun ca sunt descurajati de faptul ca se simt presati sa predea in felul in care le place parintilor chiar in contradictie cu necesitatile educationale ale copiilor.predarea orientata spre creativitate implica un set de conditii favorabile,iar hotaratoare este incurajarea copiilor sa gandeasca si sa lucreze independent,sa-si eleboreze propriile proiecte si sa se debaraseze de ideea ca in scoala orice activitate trebuie sa fie strict dirijata si controlata de profesor.
                  In concluzie,creativitatea poate fi sporita prin metode centrate pe elev,prin strategii didactice care sa abordeze unele aspecte ale programei interdisciplinar sau chiar transdiciplinar.Trebuie valorizat impactul unor astfel de metode,deoarece interesul elevului este activat,fiind stimulata motivatia de invatare.


           BIBLIOGRAFIE:
Dorina Salavastru:Psihologia Invatarii,Editura Polirom, Iasi 2004
Paul Popescu-Neveanu:Dictionar de psihologie,Ed Albatros,Bucuresti 1978
Teresa Amabile:Creativitatea ca mod de viata.Ghid pentru parinti si profesori,Editura Stiinta si Tehnica,Bucursti 1997




                                                            Herlea Andreea-Liana


   MEMORIA SCOLARULUI


       Memoria este procesul prin care dobandim,stocam si apoi ne reamintim informatiile.Memoria nu este o singura entitate ci este compusa  din cateva sisteme separate.
     Exista mai multe tipuri de memorie:
*memorie senzoriala denota persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului timp de cateva sutimi de secunda,dupa ce aceasta a incetat sa actioneze asupra receptorilor.
*memorie de lucru reprezinta totalitatea informatiilor activate la un moment dat din memoria de lunga durata.
*memorie declarativa

*memorie nondeclarativa
      In timpul scolaritatii mici se dezvolta si se perfectioneaza capacitatea de intelegere a materialului de memorat,priceperea de a lega cunostintele noi de cele vechi.De asemenea  sub indrumarea invatatorului  copilul invata sa memoreze in mod rational materialul,isi dezvolta priceperile de memorare rationala,deprinderea de ideile principale.
      Memoria reprezinta o componenta foarte importanta in procesul de invatare alaturi de creativitate,logica si desigur de interes.Este usor de sesizat faptul ca, pe masura ce memoria noastra este mai puternic dezvoltata,asimilarea de informatii si stocarea lor se face intr-un timp mai scurt.
     Memorarea se produce in mod diferit de la individ la individ,prin urmare este imposibila creareea unei retete anume  care sa stimuleze si sa mareasca performantele scolare.Una din modalitatile de memorare usoara si de lunga durata reprezinta asocierea informatiilor cu diverse concepte deja existente in memoria de lunga durata.
      La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara fiind influientata in special de sentimentele copilului.Abia in jurul de 9 ani copilul memoreaza voluntar,iar in jurul de 10 ani memorarea devine logica si selectiva.Memoria scolarului mic se sprijina pe concret,pe ceea vede si ce simte,de aceea folosirea materialului didactic este foarte folosit.Copilul pastreaza informatiile care l-au impresionat cel mai mult,memoria lui fiind dependenta de interesele sale.Din cand in cand decidem sa reactualizam o memorie din recipient cu toate ca a fost pastrata,cu toate ca daca afost pastrata mai multa vreme poate fi deteriorata sau stearsa.Eficienta actului de memorare este dependenta de scopul urmarit,de starea emotionala aelevului precum si de ambianta in care are loc memorarea.Nivelul de dezvoltare a gandirii si alimbajului conditioneaza si evolutia memoriei,care in absenta unui limbaj interiorizat si aunei gandiri operationale se manifesta preponderent involuntar.Memoria se dezvolta si sub aspectul tainiciei si a rapiditatii memorarii,dar si  memoria logica care are ca efect cresterea volumului ei,prelungeste tipmul de retinere,sporeste productivitatea legaturilor memnonice,de aceea micul scolar este o fiinta receptiva si apoi creatoare.




                                        Bugnar Teodora 
                                       Hunyadi Edith











Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu