Cuprins:1)Date istorice
2)Caracteristici
3)Tenicile Freinet
4)Instrumentele pedagogiei Freinet
5)Principiile pedagogiei Freinet
6) Consiliul de Cooperare- o strategie de organizare a clasei de
elevi pe Principiile Cooperării.
Motto:,,
Daţi-mi un peşte şi voi
mânca azi,
Invăţaţi-mă să pescuiesc si voi avea ce mânca o viaţă’’
Fiecare
dintre noi am asistat în secolul XXI,mai mult ca oricând la o punere,,sub lupă’’
a sistemului educaţional
determinat atât de noile schimbări ale societăţii cât si de impregnarea
valorilor aduse din vestul Europei.În ceea ce priveşte sistemul educaţional,această
tendinţă s-a concretizat prin introducerea alternativelor educaţionale,cele mai
multe având la bază iniţiative private.
Una din alternative,propusă
sistemului tradiţional este Pedagogia Freinet fondată de Célestin
Freinet.
(15 octombrie 1896-08 octombrie 1966)
Date istorice
Célestin Freinet (15 octombrie 1896, Gars,
Alpes-Maritimes - 08 octombrie 1966) a fost un pedagog francez remarcabil și
reformator educațional.
În 1920,el a devenit un invăţător
elementar în satul Le-Bar-sur-Loup.Aici a început Freinet să-şi dezvolte
metodele sale de predare.
În 1923 Freinet a cumpărat o tipografie tipărind texte şi
ziare gratuite pentru elevii săi.Copii aveau rolul de a compune propriile
lucrări,să discute şi să le editeze ca un grup înainte de a le prezenta ca un
efort de echipă.
Freinet a creat Sindicatul
Cadrelor Didactice C.E.L. (Coopérative de l'Enseignement Laic)in 1924,din care
a apărut Mişcarea Şcolii Moderne)( Mouvement de l'École Moderne).Scopul
C.E.L a fost de a schimba educaţia publică din interior,cu cooperarea
profesorilor.
Metodele de predare a lui Freinet
au fost în contradicţie cu politica oficială a consiliului Naţional de Educaţie,el
dâdu-şi demisia în 1935,pentru a începe propria şcoala în Vence.
În 1989 a doua formă de invătământ
alternativ propusă sistemului tradiţional este Pedagogia Freinet .
Rolul educatorului va fi de a
organiza materialele necesare educaţiei,asigurarea şi menţinerea climatului de
încredere,precum şi cultivarea încrederii în părerile celorlalţi.
Caracteristici:
Pedagogia Freinet se desprinde din tradiţional.Bazată
pe valori progresiste,aceasta organizează clasa in jurul a trei axe:
a)punerea în aplicare a responsabilizări:
-pe planul
colectivităţii –prin organizarea cooperativă,modalitate de luare a
deciziilor,votul,elaborarea regulilor şi gestionarea materialului.
-pe plan individual
–este vizată angajarea personală prin:responsabilităţi,luarea în grijă a unor grupe,echipe,ateliere,contractul
de lucru.
b) punerea în aplicare a autonomiei.Dascălul nu
mai este stăpânul absolut,nu mai este singurul care ştie şi ia decizii.Copilul
se ocupă de propria activitate:munca individualizată şi autocorectare.
c) punerea în aplicare a
cooperării :într-ajutorarea se instituţionalizează atunci când prin luare în
grijă temporară sau permanent –un copil mai mare se ocupă de unul mai
mic.Realizarea proiectelor colective necesită implicarea fiecăruia în parte(albume,jurnale,intâlniri,ore
desfăşurate în alte locuri decât clasa,corespondenţă,etc.)
Tehncile lui Freinet
1.Textul liber:,,Un text liber este,aşa cum indică numele,un text
pe care copilul îl scrie în mod liber,când are chef să-l scrie si pe tema care
îl inspira.”(C. Freinet).Destinatarul textului liber nu mai este învăţatorul
care sancţioneaza ci colegii,clasa,părinţi.Prezentarea textului liber o face
elevul când doreşte.Meritul textului liber ar fi acela de a deschide porţile
scrisului.
2.Jurnalul şcolar reprezintă:un mijloc de exprimare deoarece
respectă libertatea de opinie în spiritul Declaraţiei Drepturilor
copilului(1959) şi a Declaraţiei Drepturilor Presei Tinere(1989);un mijloc de
comunicare deoarece e un mijloc de a face cunoscut celorlalţi ceea ce vrea să
spună copilul;un mijloc de socializare si de formare civică deoarece e o
recunoaştere a dorinţelor individului,copilul primind o imagine pozitivă asupra
scrisului,iar simpla difuzare în afara clasei îi dă o dimensiune socială;un
mijloc de învăţare,deoarece realizarea lui necesită competenţe în
citire,scriere,ortografie si vocabular.Este un instrument de lucru cu textul
din toate punctele de vedere,iar realizarea lui este o activitate realizabilă în
mijlocul clasei.
3.Corespondenţa şcolară permite deschiderea şcolii spre viaţă prin
crearea legăturilor cu alte clase de aproape sau de departe şi spre un mediu
geografic sau social;lărgirea câmpului de relaţii afective;permite copilului să
construiască -copilul devine un observator atent al mediului,iar adultul îl
cunoaşte mai bine.Aduce măsura timpului si a spaţiului prin trăirea afectivă,inerentă
acestei practici,care-l separă de corespondentul său;este o deschidere spre
socializare;întăreşte identitatea grupului.Activităţile determinate de
corespondenţa şcolară sunt funcţionale si determină învăţarea,favorizând
punerea în aplicare a altor tehnci:textul liber,jurnalul şcolar.
4.Ancheta documentară este o tehnică complexă de învăţare.Pentru realizarea
ei se parcurg mai mulţi paşi:
a.Se stabileşte o temă,în cadrul ei se
evidenţeaza problema,sursele de obţinere a informaţiei şi modul de abordare.
b.Partea de cercetare şi experimentare
propriu-zisă;
c.Prelucrarea informaţiei;
d.Bilanţul fiecărei etape
parcurse;
e.Realizarea formei finale.
5.Exprimarea plastică
favorizează şi dezvoltă creativitatea elevului,dându-i acestuia posibilitatea
de a-şi manifesta trăirea interioara,temperamentul.Atmosfera deschisă din clasa
dă fantezie şi deblochează anumite frâne de ordin perceptual mintal sau
emoţional,creând o atitudine optimistă fondată pe convingerea si
disponibilitatea de a crea.
6.Exprimarea
corporală este o exprimare non-verbală care caută să-i apropie pe elevi de
oameni,le sporeşte încrederea în propia persoană.Se pune accent pe mimica şi
gesturi,pe mişcare.I se dă copilului posibilitatea să se dezvolte armonios să-şi
exprime sentimentele fără îngrădire.
Instrumentele pedagogiei Freinet
În cadrul alternativei Freinet,
instrumentele reprezintă toate materialele şi mijloacele care se utilizează în
activitatea didactică. Rolul lor este de a scoate elevul din constrângerea
relaţiei elev-dascăl şi fac posibilă o relaţie triunghi (elev-dascăl-instrument)
ce implică dispariţia poziţiei faţă în faţă între cei doi .
Tipologia instrumentelor:
1. Instrumente de
învăţare : pentru elevi (fişe autocorective, manuale şcolare, exerciţii);
pentru dascăl (cărţi , reviste, casete , strategiile de formare).
2. Instrumente de
cercetare documentară : pentru elevi (dicţionare, enciclopedii, biblioteca
clasei , albume, reviste); pentru dascăl( cărţi, reviste pedagogice, enciclopedii,
instrumente oficiale, bibliografii);
3. Instrumente de
gestiune: pentru elevi (plan, bilanţ de muncă, orar, fişe ghid ,
planificări ); pentru dascăl (planificare , jurnalul de bord , plan de muncă
colectiv, orar );
4. Instrumente de
evaluare : pentru elevi (bilanţuri ,scări de competentă , teste, brevetul
,cărticica elevului ),pentru dascăl (carte pentru munca educativă ,teste
etalonate naţional );
5. Instrumente de
comunicare : pentru elevi(jurnalul şcolar ,scrisori, poşta electronică ,fax
, internet, consiliul clasei ,cutia cu intrebări );pentru dascăl (buletin
oficial ISJ sau MEC, scrisori, poşta electronică ,telefon, fax, internet );
6. Instrumente de
declanşare :pentru elevi (instrumente de învăţare ,bancă de foto sau
imagini ); pentru dascăl (cărţi, reviste , casete );
7. Instrumente de reglare
: pentru elevi (afiş cu regulile clasei ,regulamentul şcolii,planificarea
competenţelor ),pentru dascăl (cartea albă a şcolii-regulamentul de ordine
interioară, regulile clasei);
8. Instrumente pentru crearea
autonomiei : pentru elevi (fişe ghid ,clasor de activităţi personale şi
evaluări ,plan de muncă ).
În
pedagogia Freinet notele sunt înlocuite cu: grile de
evaluare bipartite elev –dascăl, centuri de
culoare, scări de competenţe ,bilanţuri , sistem de brevete. Deoarece
realizează programa şcolară ,elevii primesc şi teste de control ,care nu au ca
scop sancţionarea greşelilor ,ci informarea asupra progreselor elevilor şi
decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut de aceasta.
Principiile pedagogiei Freinet :
1.Şcoala centrată pe elev: cu ochi permanent deschişi la opţiunile
elevilor,profesorul trebuie să întrunească factorii situaţiei educative,fără a
avea nevoie să psihanalizeze.Rezultă că rolul profesorului este riguros si
considerabil în faţa organizării clasei ca să permită fiecarui elev să lucreze
liber.Freinet introduce în clasa un climat nou,asociind profesorul şi elevii în
realizarea de sarcini comune.Acţiunea pedagogică în viziunea lui Freinet
trebuie să aibă elevul ca ax în jurul căruia să graviteze totul.Învăţătorul
ajută,şi nu controlează,ameninţă,atenţionează,pedepseşte.
2.Munca şcolară motivată :Freinet se pronunţă pentru o educaţie a
muncii.Educaţia trebuie să-şi găsească motorul esenţial în munca creatoare,liber
aleasă şi asumată.Educaţia trebuie sa aibă drept punct de plecare copilul real
cu nevoile sale fireşti,efortul celui educat fiind comparat cu respiraţia
voluptoasă a aerului sonor,,al unei dimineţi de primăvară’’.
3.Activitatea personalizată vizează respectul identităţii personale
şi al diversităţii şi munca individualizată ca una dintre tehnicile de învăţare
care plasează copilul în centrul sistemului educativ .
4.Expresie libera si comunicare în viziunea lui Freinet libera
exprimare nu este invenţia unui elev deosebit de creativ,ea este manifestarea
însăşi a Vieţii .Libera exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să-şi
redea sentimentele,emoţiile,impresiile,cugetările,îndoielile.Expimarea liberă
este valoroasă atât prin demersurile sale creative,cât si prin producţiile
sale.Tehnicile de exprimare nu trebuie impuse în prealabil.Trebuie să multiplicăm
câmpurile de exprimare,să acordam dreptul la plăcere.
În
concluzie şcoala Freinet este perfect compatibilă sistemului,actului de valori
al învătământului românesc,tehnicile Frenet dând o notă de inedit.
Tehicile Frenet sunt rezultatul unei uriaşe activităţi
de grup,mai mult decât opera unui singur individ oricât de genială poate fi
ea.Cea mai profundă lecţie pe care ne-a lasat-o Freinet a fost,în definitiv,o
lecţie de viaţă:unirea eforturilor,colaborarea,apropierea oamenilor printr-o
muncă comună efectuată în vederea unei progresive eliberări pentru pace si
progres a umanitaţii.
Consiliul de Cooperare - o strategie de
organizare a clasei de elevi pe
Principiile Cooperarii.
Consiliul de cooperare reprezintă o idee a
pedagogului francez,Celestin Freinet ce a pus bazele unei pedagogii fondată
prin cooperare,expresie si comunicare,o învăţare prin tatonare experimentală(Freinet,C.,1972).
Interesat de cooperare si crezând că aceasta este aceea care poate
instala în clasa un mediu optim unei invătări de succes,Frent dorea înlocuirea
învătământului competitiv cu unul cooperativ.Din acest motiv,împreună cu alţi
profesori organiza întâlniri unde susţinea ideile referitoare la cooperare,idei
care au condus la fondarea Cooperativei profesorilor.
După
Primul Război Mondial,Freinet a creat Institutul Cooperativ al Şcolii
Moderne(ICM),continuînd să creadă că noţiunea de ,,cooperare este un mijloc de
ameliorare a vieţii individului’’.
Sintagma,,Consiliul de
Cooperare în Educaţie”.
Una dintre tehnicile prin
care cooperarea se materializează în şcoală,respectiv în clasa o reprezintă Consiliul
de Cooperare care este mai mult decât o metodă fiind mai degrabă o strategie de
organizare a clasei de elevi pe principiile cooperari.Aceasta are în vedere
organizarea vieţii în clasa de elevi,a jocului,a munci si a responsabilităţii,adresându-se
tuturor elevilor clasei dar şi profesorului acestora,analizând relaţiile interpersonale
si proiectele propuse.
În cadrul Consiliului de Cooperare,elevul
având un loc al său este încurajat să se afirme ca individ,fiind acceptat aşa
cum este.Oferind un loc în care atât grupul ca o entitate specifică cât şi
elevul prezintă aceiaşi importanţa nici unul nu va fi sacrificat pentru a
beneficia celălalt si nici nu va fi învinuit deoarece Consiliul de Cooperare
urmăreşte învătarea întelegerii şi a intrajutorării.În acest fel,aspecte
ca:acceptarea diferenţelelor,întelegerea noţiunilor de libertate şi respect pot
fi învăţate mult mai uşor.El ajută elevii să înţeleagă că pe lângă drepturile
individuale au si drepturi colective,drepturi care implică responsabilităţi şi
in acelaşi timp si datori.
Instrumentele consiliului de
cooperare
Consiliul de cooperare cuprinde următoarele
instrumente:jurnalul mural sau ziarul de perete,dosarul consiliului,jurnal reflexiv
şi grilele de observaţie.
Jurnalul mural: -este aşezat pe un
perete al clasei si cuprinde trei secţiuni:Felicitări/Critici/Eu vreau să
vorbesc despre….Pentru prima secţiune elevi scriu si postează bileţele de
felicitare,de mulţumire,pentru a doua secţiune scriu pe bileţele remărci,comentarii,iar
pentru a treia secţiune işi scriu interesele şi dorinţele pe care le au.Aceste
bileţele sunt strânse la sfârşitul fiecărei săptămâni de către profesorul de
clasă urmând să fie discutate si analizate în cadrul consiliului de cooperare,
împreună cu toţi elevi.
Dosarul consiliului conţine foile cu
legile,deciziile si angajamentele luate şi semnate în cadrul fiecărei sedinţe precum şi bileţelele adunate în fiecare
săptămână şi diferitele grafice.
Jurnalul reflexiv: -este un instrument utilizat de către cadrul didactic
în care acesta consemnează problemele apărute în activitatea de consiliere ca
urmare a recitiri bileţelelor cu scopul realizări unei autoevaluări.
Grilele de observaţie sunt întocmite
cu scopul oferiri unei imagini clare asupra problemelor ce apar în Cadrul Consiliului
iar pentru intocmirea lor se cere selectarea unor comportamente observabile si
măsurabile care apar pe parcursul acestuia,precum si realizarea unei proceduri
standardizată pentru fiecare componentă.
Rolul
profesorului în cadrul Consiliului de Cooperare.
În cadrul Consiliului de
Cooperare,profesorul joacă un rol dublu pe de o parte adică animator,preşedinte
sau secretar,iar pe de altă parte un simplu membru ce işi spune părerile şi
sugestiile dar care in cazuri problematice poate decide singur deşi în
majoritatea circumstanţelor elevilor li se induce ideea că decizia oficială ce
priveşte un anumit caz îi aparţine consiliului şi nu cadrului didactic.
Concluzii
Introducerea Consiliului de Cooperare
uşurează sarcinile profesorului,oferindu-i acestuia oportunitatea de a analiza
şi soluţiona problemele adesea apărute in clasă,din cauza diferenţelor dintre
elevi împreună cu aceştia.
Cu ajutorul acestuia se
trece de la relaţia profesor-elev la relaţia profesor-elevi-consiliu,unde el
devine o necesitate în relaţia profesor-elevi.
Printre
avantajele pe care le aduce Consiliul de Cooperare pot fi enumerate următoarele:
1.reglarea mai multor probleme fără utilizarea forţei
sau violenţei;
2.gestionarea eficientă a conflictelor;
3.motivarea elevilor să-şi ţină promsiunile făcute;
4.apariţia mai multor idei si mai bune;
5.crearea unui mediu în care elevi pot invăţa si de la
ceilalţi nu numai de la cadru didactic.
6.încurajarea contribuţiei personale,oferindu-le
elevilor posibilitatea de a participa la viaţa clasei prin sugestii,remarci,comentarii;
7.dezvoltarea unor relaţi interpersonale mai bune;
8.dobândirea competenţelor sociale:respectul de
sine,simţul identităţi şi capacitatea de a rezista în condiţii de stres şi în
situaţii de adversitate;
9.ajutarea elevului să accepte schimbarea şi
cooperarea pentru identificarea unor soluţii la problemele cu care se confrunta
el sau grupul său;
10.aprecierea diversităţii;
11.dezvoltarea atitudini si comportamente bazate pe
încredere,favorizând astfel cultivarea unei atitudini pozitive faţă de
şcoală,faţă de activitatea de învăţare;
12.oferirea oportunităţii testării ideilor,revizuiri
opinilor,dezvoltări inteligenţei interpersonale.
Potrivit celor de
mai sus Consiliul de Cooperare se dovedeşte a fi un instrument extrem de util
pentru îmbunătăţirea procesului de învăţare dar si a comportamentului elevilor.
Bibliografie
1.Pettini,A.(1992),Freinet si tehnicile sale,Editura CEDC.
2.Andre,de Peretti(1996),Educaţia în schimbare,Editura Spiru
Hartet,Iaşi.
3.Radulescu,M.(1999),Pedagogia Freinet-un demers inovator,Editura Polirom,Iaşi.
4.Stanciu,M.(1999),Reforma conţinuturilor învăţământului,Editura
Polirom Iaşi.
5.www.wikipedia.ro
6)Catalano H.(coordonator)(2011).,,Dezvoltari
teoretice si institutionale in alternativele educationale”,Editura Nomina
Autori:
1)Doboacă Diana
2)Ani Oana
3)Ianco Raluca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu