Metoda Montessori

         Cuprins:

I.Introducere:

·       Biografie Maria Montessori

·       Specificul grădiniţei Montessori

·       Rolul educatorului

II.Ariile curriculare din clasa Montessori

III.Structura fizică a clasei Montessori

IV.Materialele didactice din clasa Montessori

V.Rezultatele Metodei Montessori:

·       Concluzii

Metoda  Montessori

"Personalitatea umană se construiește prin experiențe continue. Depinde de noi să pregătim pentru copii, pentru adolescenți și pentru tineret o ambianță,  o lume adaptată lor, în care să li se dea putința de a face experiențe formative.

            Este necesar ca personalitatea tânară să vină în contact cu lumea producției, după ce a facut o ucenicie de experiență. Înainte de toate, trebuie ca omul să fie condus să devină conștient de responsabilitatea față de organizația socială a oamenilor.

            De aceea, încă din copilărie oamenii trebuie să experimenteze practic ce înseamnă asocierea, pentru ca apoi să pătrundă secretele evoluției tehnice ale acestei vieți.."

                                     Maria Montessori"

I.Introducere:

·        Biografie Maria Montessori:

                   Doctor Maria Montessori(1870-1952) a fost prima femeie medic din Italia și un susținător timpuriu al drepturilor copilului, lăsându-ne filozofia de educație Montessori. Această metodă de educație, "deși poartă numele Montessori, nu este numai o intervenție a ei,ci și o metodă științifică(observare  și experiment științific)aplicate de ea în domeniul educației în familie şi şcoală”                                                             

  Filozofia Montessori este bazată pe respectul pentru copil și nevoile sale.

          Maria Montessori a înființat peste tot în lume grădinițe și școli care aplicau metoda sa. Ea considera copilul ''ființa divină, dar neînțeleasă'' și afirma că ar trebui ''să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învațăm să se adapteze''.

          A început să aplice multe din ideile sale personale despre educarea copiilor, cu vârste cuprinse între 1 an și 5 ani, iar pe urmă s-a ocupat de copiii cu deficiențe mintale. Concepția Mariei Montessori despre copii este că fiecare dintre aceștia trebuie văzuți ca fiind cu un potențial intelectual unic și personalitate unică. Ea a observat atent modul în care învățau și progresau copii atunci când erau lăsați să lucreze în mod liber materialele pe care le aveau la dispoziție. Maria Montessori considera că toți copii sunt egali indiferent de etnie sau naționalitate, având nevoie de o bază, trecând toti aceleași stadii, numite "perioade senzitive".

                 

·        Specificul grădiniţei Montessori

          Grădinița este: deschisă tuturor copiilor, începând cu varsta de 2 ani; un spațiu de joacă și explorare, plin de culoare,  loc suficient pentru ca ei să se simtă înconjurați de atenție, dragoste și caldură; locul unde copilul tău își poate sărbători copilăria în fiecare zi; organizată cu mobilier minimal, din esențe naturale, ales cu grijă, pentru a reliefa; designul interior este creat special pentru a pune în valoare filosofia Montessori; este un loc al aromoniei, în care copiii se simt valorizați unde își formeazã deprinderi pentru întreaga viață.

Un loc în care copiii:

- se mișcă liber, învățând în mod natural, într-un mediu bine organizat și ordonat;

- iau decizii și își exercită voința liber într-un mediu controlat de pedagog primesc informații într-o manieră care să-l inspire;

- sunt stimulați să fie auto-motivați (evitându-se pedepsele și recompensele externe, care distorsionează procesul de dezvoltare personal);

- acumulează cunoștințe inclusiv de la ceilalți copii, de diferite vârste (grupele sunt mixte 2- 6 ani)

          În cadrul metodei sale, Maria Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. Copiii învață singuri folosind materialele specifice în acest timp educatorul direcționează, stimulează și ghidează activitatea. Educatorul nu se amestecă niciodata atunci când copilul lucrează doar când vede că nu se descurca sau ii deranjează pe ceilalti colegi. Copilul nu este corectat atunci când greșeste deoarece se consideră că încă nu a ajuns să stăpanească suficient conceptul respectiv.

·        Rolul educatorului:

          Educatorul montessori nu pedepsește niciodată copiii, dar nici nu le oferă recompense. Atunci când copilul deranjează pe colegii săi sau colegii lui sau se comportă într-un mod care afectează armonia în clasă acesta este dus într-un loc retras de ceilalți copii, care nu are posibilitatea de a se deplasa prin clasă doar să stea acolo și să se joace cu jocul preferat.

În grădiniţă, educatoarea nu predă, în sensul tradiţional al cuvântului, ci îl ajută doar pe copil să aleagă materialul de care are nevoie şi să înţeleagă cum poate să-l utilizeze mai bine. Ea este mai degrabă un om cu răbdare şi un observator, decât un om activ.

Filozofia educatională a doamnei Maria Montessori încurajează dezvoltarea copilului într-un mediu în care să exprime siguranță, sprijin, care să le dea libertatea de a explora, de a coopera. Ținta noastră este de a creea un mediu plăcut care să ducă la o dezvoltare armoniaosă, intelectuală, socială, fizică și artistică. 

Să cultivăm copiilor respectul de sine și să le dezvoltăm dorința lor naturală de a învăța. Părinții, copiii și personalul didactic vor lucra împreună pentru a atinge scopul propus.


"Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului." Maria Montessori

II.Ariile curriculare din clasa Montessori:

                                                                                              

Într-o clasă Montessori, există 4 arii diferite:

1.Aria curriculara “Deprinderi de viață practică “:

Aria curriculară “Deprinderi de viață practică “, este într-o mare măsură intrarea în curriculum-ul Montessori deoarece stabilește baza pentru toate celelalte lucruri de realizat în clasă. Această arie curriculară a fost concepută pentru a-i învața pe copii deprinderile de viață zilnică. Învățarea pe exemple din viața reală a unor activități favorizează dezvoltarea interdependenței, a încrederii în sine, a deprinderii de a păstra ordinea la locul de muncă și de odihna ,coordonarea și concentrarea.

În cadrul acestei arii curriculare există 4 grupe distincte de exerciții: îngrijirea personală, îngrijirea mediului înconjurător, dezvoltarea relațiilor sociale, jocul tăcerii – coordonarea și armonia mișcării corporale.

2.Aria curriculară “Dezvoltări senzoriale “:

Această zonă a curriculum-ului Montessori conține materiale specifice care să-i ajute pe copii în rafinarea experiențelor de observare, ascultarea sunetelor, de atingere, de rafinare a gustului și a mirosului. Cu ajutorul exercițiilor senzoriale copilul poate să distingă, să ordoneze, să clasifice și să descrie impresii senzoriale, legate de lungime, înalțime, temperatură, greutate, culoare, miros.

Materiale de dezvoltare a simțului :

Are o istorie proprie. El constă într-o selecție bazată pe experimente psihologice minuțioase, a materialului utilizat de Itard și Seguin. Modul în care au fost utilizate aceste diferite mijloace de către copii, reacțiile provocate de ei frecvența cu care au făcut tot posibilul, au oferit treptat, criterii demne de încredere pentru eliminarea, modificarea și acceptarea acestor mijloace cu material al școlilor noastre .

     Materialul este alcătuit dintr-un sistem de obiecte grupate după o anumită calitate fizică a corpurilor: culoare, formă ,dimensiune, sunetul, asperitate, greutatea, temperatura etc. Ex: o colecție de clopote ce produc sunete muzicale; un ansamblu de tăblițe de lemn de diferite nuanțe gradate; un grup de corpuri geometrice de aceeași formă însă având dimensiuni crescânde; altele care, dimpotriva, se potrivesc prin forma lor geometrica; obiecte cu o greutate diferită, însă de aceeași mărime etc. Exercițiile senzoriale sunt nu numai un ajutor pentru dezvoltarea și maturizarea organelor de simț (ochi, urechi, nas, limba și piele), dar și un punct de pornire pentru creșterea potențialului intelectual al copilului. Exercițiile senzoriale dau sens percepțiilor și dezvoltă gândirea copiilor (analiză, sinteză, clasificare, generalizare, concluzii).

Materiale de dezvoltare senzoriale:

Aceste materiale au fost stabilite în urma unor cercetări experimentale. Ex: educatoarea prezintă câte un material, după vârsta copilului și după creșterea sistematică a complexității obiectivelor. Această prezentare însă nu este decât primul pas, care are drept scop cunoașterea materialului și nimic mai mult. După modul în care este atras, copilul va alege spontan dintre aceste obiecte.

     Materialul îi stă la dispoziție, copilul trebuie doar să întindă mâna și să îl ia. Obiectul ales îl poate duce unde dorește: pe o măsuță de lângă fereastră, într-un colț întunecos sau pe un covoraș frumos, întins pe jos, și îl poate utiliza de câte ori dorește.

Experiența cu materialele senzoriale reprezintă pentru copii primul pas în înțelegerea conceptelor obstracte, învățate.

3.Aria curriculara „Matematica”:

Matematica a fost privită de Maria Montessori ca fiind un proces mental, natural care începe de la un nivel concret și progresează către un nivel abstract, fiecare copil având spirit matematic înnăscut. Scopul utilizarii materialelor de matematică în primii ani ai școlarității este de a pune bazele pentru dezvoltarea cognitivă și pentru a pregăti tranziția treptată spre gândirea abstractă.

4.Aria curriculara „ Activitățile de limbaj„:

Curriculum-ul pentru Limbă și comunicare este o abordare integrată care combină fonetica și noțiunile de vocabular cu noțiunile de gramatică și de studierea textului literar. În domeniul lingvistic există o mare varietate de materiale de lectură, de pregătire de analiză fonetică de înțelegere a sensurilor cuvintelor, materiale pentru dezvoltarea capacităților de receptare a mesajului oral și scris.

Dezvoltarea limbajului este o preocupare a întregii pedagogii Montessori. În Metoda Montessori, scrisul precede lectura textului faza sensibilă pentru scris apărând la vârsta de 4 ,5 ani.

5.Aria curriculara „Natura și cultura „:

Se poate afirma că în pedagogia Montessori „natura și cultura” este cadrul general pentru studierea tuturor celorlalte discipline din ariile curriculare Montessori este ideea concretă  în jurul căreia se dezvoltă  și în care sunt incluse toate domeniile de cunoaștere .

  Prin „natura si cultura” Maria Montessori dorea sa transmita copiilor o viziune clara asupra intregului univers .Astfel , copilul primeste o privire de ansamblu a universului ca o unitate dinamica in care totul se afla in interdependenta .

                                                                  

III.Structura fizică a clasei Montessori

          Mediul Montessori, conține "materiale pentru dezvoltare" special proiectate, ușor de manipulat și detaliate din punct de vedere vizual care invită copii să se angajeze în activități de învățare pe care le are în mod liber.

O clasă Montessori este echipată cu mese și scaune pe măsura copilului, rafturi la înălțimea lui fiecare exercițiu este complet (toate piesele pentru un exercițiu sunt ținute pe o tavă sau într-un coș), fiecare exercițiu are un loc specific pe raft, oglinda este agățată la înălțimea copilului, lângă oglindă este un coș conținând uneletele necesare pentru igiena personală, iar materialele de curățenie sunt plasate la îndemâna copilului.

          Trebuie să existe un spațiu adecvat care să permită atât lucrul la mese cât și mișcarea liberă în jurul meselor, lucru care permite copiilor libertatea de mișcare fizică.  Dacă un copil alege să facă o activitate pe podea el alege astfel o bucată pe care stă în timp ce lucrează. În acest fel se delimitează spațiul de lucru al copilului și ajuta la controlul ordinii. Muzica clasica cu o tonalitate joasă calmeaza copii. Ei învață să aprecieze muzica de calitate.

          Expunerea pe pereți a lucrărilor de artă ale copiilor contribuie la formarea stimei personale și sporește atractivitatea încăperii. Trebuie astfel organizat un colț confortabil, într-o clasă Montessori, cu cărți cu poze, unde copilul poate sta liniștit și privi pozele.

Sub îndrumarea unui cadru didactic special instruit, copii dintr-o clasă montessori învață prin descoperire cu ajutorul materialelor dezvoltandu-și capacitatea de concentrare auto-disciplina,  controlul de sine, motivația, precum și dragostea pentru învățare care durează toată viața. Într-o astfel de clasă, copii sunt pur și simplu absorbiți de propria activitate.

          Mediul pregătit invită la repetiție, concentrarea atenției, independența și buna dispoziție. Materialele speciale permit copilului să aleagă acele activități care îi incită interesul personal. Toate materialele didactice din clasă sunt așezate pe rafturi joase, puse la dispoziția copiilor, oferind acestora posibilitatea de a le accesa cu ușurință.

În clasele Montessori copilul se poate mișca liber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând de propriul impuls interior.

Trei nivele de vârstă în aceeași clasă

Într-o clasă montessori copii sunt pe 3 nivele de vârstă, între 3 și 6 ani. Copii care au început grădinița la 3 ani vor fi în aceeași clasă încă doi ani de acum înainte.

Există mai multe avantaje de pe urma unei asemenea structuri. În primul rând, copiii cei mici văd în copiii mari modele de urmat, îi văd desfășurând activități pe care ei nu le pot face deocamdată și învață să accepte situația de a nu ști totul, dar, în același timp, au speranța că vor putea și ei să avanseze când vor fi la vârsta potrivită. Copiii mai mari sunt de fapt un fel de stăpâni atoateștiutori, pentru că lor le sunt cunoscute materialele, rânduiala fiecărei zile și regulile clasei. În același timp, e înduioșător ă sesizezi grija cu care copiii mai mari se poartă cu cei mai mici, având probabil și memoria vârstei anterioare, cu dificultățile și bucuriile ei.

 Acum sunt cei mai mici, peste 2 ani vor fi cei mai mari. Un proces de creștere și dezvoltare pe care ei înșiși îl sesizează cu mult entuziasm.

În felul acesta relațiile dintre copii în cadrul orelor de program seamana mult mai mult cu viața din afara școlii, adică cu viața reală. Un alt aspect deosebit este faptul că în clasa Montessori există un singur exemplar al fiecărui material, ceea ce înseamnă că un singur copil poate desfășura activitatea care implică acel material. În mod implicit, dacă un alt copil vrea să folosească același material va trebui să astepte până ce colegul lui termină activitatea și așează materialul înapoi pe raft. La începutul anului se creeaza conflicte dar nu ia mult timp ca acceptarea să devină obișnuința. În mod indirect, se educă astfel respectul pentru lucrul altuia și răbdarea de a aștepta să-ți vină rândul.

          Dat fiind faptul că sistemul Montessori este în mod semnificativ diferit de cel tradițional se impune un anumit plan de educație a părinților care sunt, firește, curioși să afle la ce anume le este expus copilul. În același timp, o comunicare eficientă și consistentă cu părinții ușurează atât evoluția copilului, cât și activitatea educatorului. Părintele și educatorul sunt ca cele două vâsle ale unei bărci. Dacă se mișcă numai una sau dacă acționează într-o direcție diferită există riscul: fie ca barca să se învârtă în loc, fie ca în cel mai rau caz să se răstoarne.

În aceeași ordine de idei, un alt aspect important îl constituie interesele specifice vârstei. Este cunoscut faptul că aproape toți copiii au aceleași interese la o anumită vârstă. Când toți copiii din grupă vor același lucru, aceleași jucării și aceleași obiecte, atunci în mod normal apar conflictele. Nu vreau să spun că în clasa Montessori nu apar conflicte, nu încape loc de idealizare când lucrurile se prezintă atât de interesant. Ce vreau să spun este că, date fiind vârstele diferite, interesele copiilor au o gamă mai largă și corespund diferitelor materiale. Un copil de 3 ani va fi interesat mai mult de aria de viață practică și aria de dezvoltare senzorială decât de materiale avansate de matematică pe care nu le înțelege. Și în general copiii au intuiția a ceea ce pot și sunt destul de inteligenți să aleagă ce le trebuie în stadiul respectiv de dezvoltare, cu condiția ca mediul în care sunt să conțină materialul corespunzător trebuinței lor.

IV.Materialele didactice  din clasa Montessori

Într-o clasă Montessori materialele au o istorie frumoasă dar mai mult decât atât are și o istorie interesantă. La începutul anilor 1900 multe dintre primele obiecte care au fost inițial dezvoltate de Edouard Seguin pentru copiii cu retardat mintal au fost adaptate de Montessori și modificate adaptându-le ideiilor ei. Maria Montessori a confecţionat şi experimentat materiale didactice destinate fiecărui simţ, pentru activităţile motrice şi manuale, care să-i mijlocească copilului cucerirea realităţii.

Materialele folosite se confecționau din texturi naturale (lemn, hârtie, pânză, lână, nisip, etc.). Maria Montessori a identificat nevoile copiilor urmărindu-i continuu. Apoi a dezvoltat materiale didactice și jucării pe care le-a considerat potrivite copiilor. Pe urmă iar s-a apropiat de copii, i-a urmărit îndeaproape cum lucrează cu noile materiale și în continuare a revizuit obiectele până a reușit să creeze un material care urma să îndeplinească una sau mai multe nevoi specifice acestora.

Expresivitatea materialelor constă în elocvența și sugestivitatea pe care acestea le dețin. La prima vedere materialele par doar niște simple obiecte, jucării fără nici un sens, dar când te apropii de ele și vezi profunzimea lor aceste materiale devin jucării adevărate cu o profunzime imensă.

Materialele didactice specifice ajută la dezvoltarea mai multor aptitudini şi abilităţi, oferă posibilitatea autoevaluării şi autocorectării. Aceste instrumente pot fi folosite de copii după placul şi necesităţile lor, atât timp cât activitatea cu ele îi motivează şi le satisface interesul.

Primele materiale pe care le întâlneste copilul în Casa Copiilor Montessori sunt:

·        Activitățile ‘vieții practice’. Acestea sunt activități de zi cu zi, cu care copilul este familiarizat de acasã, precum a turna un lichid, a curăța o masă, a curăța pantofii sau a încheia nasturi. Copilul este ajutat să câștige independență prin achiziționarea anumitor abilități și, în același timp, principalul scop al acestor activități este de a ajuta copilul să-și dezvolte capacitatea de a se concentra și a-și coordona mișcările.

·        Materialele senzoriale răspund modului în care copilul învață la această vârstă - prin simțuri, mai degrabă decât prin intelect.                                     

     Acestea sunt materiale care rafinează fiecare simț, la fiecare activitate accentuând o anumită calitate, cum ar fi culoarea, mărimea, intensitatea volumului, gustul sau greutatea. 

De exemplu, una dintre cele mai cunoscute jucării montessoriene este Turnul Roz, care nu e doar un turn de cuburi roz de mărime crescătoare, ci este un instrument creat pentru a educa simțurile și sistemul motor, pentru a introduce sistemul zecimal și noțiunea de cubal. Acesta este alcătuit din zece cuburi, fiecare cub este cu 1 cm mai mic pe toate laturile decât cel anterior. 

Copilul construiește un turn cu cel mai mare cub la bază și cu cel mai mic în vârf. Acest material accentuează conceptul de mărime. Cuburile sunt toate de aceeași culoare și material; singura diferență este mărimea și, desigur, greutatea. Alte materiale evidențiază diferite alte concepte: tablete colorate pentru culoare, materiale geometrice pentru formă, și   așa mai departe;

Un alt exemplu de jucării sunt Tijele roșii care sunt o altă categorie de materiale montessoriene foarte cunoscute. Ele sunt 10 tije rosii de aceeași grosime, dar variind în lungime, de la 10 cm la 1 metru. Cea mai lungă tijă este de 10 ori mai mare decât cea mai mică. Copilul trebuie să construiască o scară descrescătoare.

Scările maro sunt o altă categorie pe care trebuie să o amintim. Sunt o serie de 10 prisme, de aceeași lungime, dar variind în înalțime și în lățime. Ele trebuie așezate în așa fel încât să se formeze o scară.

Afirmăm că jucăriile montessoriene sunt de necontestat, ele stimulează simțurile și motricitatea, dezvoltă capacitatea de percepție a formei dar și contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive superioare, stimulând imaginația, creativitatea.

                                                                                               

 V. Care sunt rezultatele Metodei Montessori?

În urma Metodei Montessori, copiii pot atinge performanțe educaționale mult peste nivelul mediu formate cu ajutorul jocului și într-un mod distractiv. Ei vor fi capabili să primească cu plăcere și cu interes sarcinile școlare chiar și să-și asume alte sarcini. S-a dovedit faptul că se formează caracterul, formarea acestuia fiind la fel de importantă ca și formarea academică.

Copiii își dezvoltă o atitudine pozitivă față de școală și de învățare și un comportament social plăcut, calm și dezinhibat. Se dezvoltă o curiozitate statornică și concentrare, inițiativă și perseverență, încredere în sine, simțul ordinii, abilitatea de a lua decizii, simțul responsabilității, deprinderi de autocontrol și autodisciplină.

          Munca pentru Maria Montessori nu este un principiu de la care să fi plecat în construirea metodei ci un efect descoperit de ea al unor condiții de viață realăcare relevă o notă esențială ființei omenești ca specie(Montessori, 1977)

          În prezent avem șansa de a accesa la modul practic oricare dintre materialele și jucăriile montesoriene, originale sau nu.

          Pe piața jucăriilor există numeroase produse, “epigonii” ale celor gândite de celebra italianca, dar de multe ori cadrele didactice și cu atât mai mult părinții nu cunosc paternul sau identitatea acestor materiale. De la simple sortatoare de lemn la piramide și turnuri, puzzle-uri sau jucării cu șiret, toate au ca punct de plecare prototipul montessorian.

          Maria Montessori este de părere că un copil învață mult mai repede și mai ușor dacă acesta este lăsat să își rezolve singur situațiile, în limita posibilului, fără intervenții din partea cadrelor didactice, deoarece se poate fura copilului posibilitatea de a învăța și se pot produce greșeli de cele mai multe ori involuntare, acestea fiind uneori decisive pentru dezvoltarea normală a copilului.

         

Concluzii

Maria Montessori a elaborat o teorie pedagogică bazată pe respectul pentru copil, pentru nevoile sale. Educaţia echivalează cu a învăţa copilul să gândească şi să acţioneze independent, într-o manieră responsabilă.  De accea educatorul este mai degrabă un creator al situaţiilor de învăţare, decât o persoană care predă în mod direct anumite cunoştinţe. Pedagogia Montessori accentuează importanţa prezentării de materiale educative potrivite în timpul fiecărei perioade. Metoda este aplicată în gradinițe și școli din lumea întreagă, iar producătorii de jucării au diversificat ideile inițiale , fiind liberi să își recomande jucăriile ca fiind “montessorii”.

Această teorie s-a răspândit cu  mare repeziciune în întreaga lume, câştigând numeroşi adepţi şi contribuind la crearea unui adevărat curent: montessorianismul. Aceasta a atras atenţia contemporanilor asupra copilului, asupra drepturilor sale şi a necesităţii de a i se crea condiţii de dezvoltare pe măsura vârstei lui. Astfel copiii își dezvoltă o atitudine pozitivă față de școală și de învățare și un comportament social plăcut și calm.

„Trebuie să ajutăm copilul să acționeze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este arta celor ce aspiră să slujească spiritul.”

Maria Montessori

                                                                                            

BIBLIOGRAFIE

·        Montessori, M. (1977), Descoperirea copilului, Editura Didactică și pedagogică, București.

·        Horațiu C. Catalano, (2011), Dezvoltări teoretice și instituționale în alternativele educaționale, Editura Nomina, Pitești

·        Ion Albulescu, Alternative educaționale  Sylabus-  suport de curs, anul II, semestrul II

·        http://www.scritube.com/profesor-scoala/ALTERNATIVE-EDUCATIONALE-PEDAG2421421620.php acesat în data de 15.03.2013 ora 18.

·        http://montessoriedu.ro/gradinita/ acesat în data de 15.03.2013 ora 18.

·        http://montessoriedu.ro/metoda-montessori/ acesat în data de 15.03.2013 ora 18.

Articol realizat de:

·       Suldac Ligia

·       Pop Ana Cristina

·       Pop Magda Rebeca

·       Tăut Nicoleta Alina

·       Terșanski Catia Emanuela