Câmpul relaţional al şcolii primare si al gradiniţei de copii

            Câmpul relaţional al şcolii primare si al gradiniţei de copii

                   Relaţia şcoala-familie-comunitate

                    

                                                                Rus Georgeta

                                                                          

                                                                         Sorobetea Saveta

                                   

                                                   Studii de caz

Studiu de caz – Colegiul Comunitar Glossopdale

Prin acest studiu de caz nu se intenţionează oferirea „celor mai bune” exemple de implicare parentală sau comunitară din şcolile englezeşti; dimpotrivă, este un studiu de caz despre o şcoală unde legăturile cu comunitatea se află la un nivel mediu pentru Anglia. Prin urmare, studiul de caz ne oferă lecţii ce se pot învăţa uşor – este vorba despre ce se întâmplă în mod curent în Anglia, nu este vorba de o excepţie.

Istorie şi aşezare

Glossop este un orãşel cu 30.000 de locuitori, situat la 20 de km distanţă de centrul oraşului Manchester, în partea vesticã a acestuia şi la marginea Parcului Naţional al Angliei, în partea estică a acestuia. Oraşul s-a dezvoltat la începutul secolului al XIX-lea, ca multe alte oraşe din regiune, prin producţia de materiale din bumbac; ultima fabrică de bumbac s-a închis în 1960 iar acum Glossop este un oraş de navetişti care lucreazã în industria uşoară din Manchester. Oraşul are douã şcoli la nivel gimnazial şi liceal, pentru copii între 11 – 18 ani; una, o şcoală catolică are în jur de 800 de elevi iar Colegiul Comunitar Glossopdale, o şcoală de stat, are 2000 de elevi, în douã clădiri separate; una pentru copii între 11 – 14 ani, cealaltă pentru copii între 15 – 18 ani.

În ciuda numelui pe care îl poartă, Colegiul Comunitar Glossopdale nu este un colegiu comunitar în sensul în care s-a fãcut referire mai sus, în acest document. Activităţile educaţionale pentru adulţi se desfăşoară într-un Centru din oraş, chiar dacă două ore pe săptămână se ţin aici, la şcoală. Prin urmare, studiul de caz prezintă ce a realizat şcoala din punctul de vedere al legăturilor cu comunitatea şi părinţii. Este util, pentru că, după cum admite şi şcoala, nu a dezvoltat legături excepţionale cu comunitatea, nu este mai bună decât unele şcoli, dar totuşi mai bună decât altele. Deci, este un model reprezentativ bun pentru ceea ce se întâmplă în şcolile din Anglia, la nivel mediu.

Un model de dezvoltare a legăturilor şcoală-comunitate şcoala demonstrează, printr-un model foarte clar, cum se pot dezvolta relaţiile şcoală - părinţi- comunitate. Chiar dacă există un punct de plecare prin structuri formale, precum Consiliul Şcolar de Guvernare şi şedinţele cu părinţii, acestea nu reuşesc să atragă părinţii dacă nu sunt completate de crearea unor oportunităţi informale care încurajează implicarea părinţilor. În consecinţă, şcoala consideră că este necesară dezvoltarea unor oportunităţi prin care părinţii să se implice activ. Primul pas în implicarea mai formală a părinţilor în alte structuri şi în implicarea mai activă în educaţia copiilor lor constă în crearea unui mediu care permite un acces mult mai uşor către şcoală.

Accesibilitate

Părinţii sunt încurajaţi să intre în contact cu cadrele didactice, fie direct prin întâlniri, fie telefonic. Oricând se poate aranja uşor şi rapid o întâlnire, iar dacă părinţii vin fără să anunţe înainte, se fac eforturi pentru a organiza o întâlnire, dacă este posibil. Foarte des, părinţii comunică în scris cu şcoala pentru a fi la curent cu evenimentele. De două sau trei ori pe lună, şcoala trimite la domiciliul părinţilor diferite informări scrise cu privire la ultimele realizări sau viitoare evenimente. În cursul anului şcolar, şcoala organizează multe evenimente cu posibilitatea participării părinţilor.

De exemplu:

- Mai multe spectacole pe an – teatru şi muzică. Şcoala deţine expertiză în domeniul teatrului ca studiu academic iar părinţii sunt invitaţi să vadă reprezentaţiile copiilor lor, realizate pentru examenele de specialitate.

- În fiecare an se organizează mai multe spectacole muzicale cu formaţiile de muzicã. Şcoala are mai multe coruri, o orchestră, o formaţie de jazz, brass şi un grup care cântă muzică religioasă.

- Şcoala are echipe sportive, la ale căror competiţii vin şi părinţii.

- Părinţii sunt încurajaţi să participe ca voluntari la activităţi de citire în perechi –formează o pereche cu un elev, ajutându-l la citit.

- Există o gamă vastă de activităţi extraşcolare la care părinţii sunt încurajaţi să participe cu sprijin – de exemplu, la clubul de teatru, părinţii pot ajuta la asigurarea orchestrei, iar unul dintre ei este foarte implicat în asigurarea sunetului şi luminilor împreunã cu elevii.

- Şcoala organizează un eveniment numit „seara interviurilor”, unde elevii exersează interviuri pentru a câştiga experienţa necesară interviului pentru o slujbă sau admiterii la universitate. Părinţii joacã aici rolul intervievatorilor.

Din ce în ce mai mulţi membrii ai personalului care nu sunt implicaţi în actul didactic îşi asumă responsabilităţi în afara şcolii şi ajutã din ce în ce mai mult la dezvoltarea legăturilor cu comunitatea; de exemplu, o persoană organizează evenimentele de simulare a experienţelor în câmpul muncii pentru elevi cu vârsta de 15 ani, iar o altă persoană organizează „seara interviurilor”.

Structuri formale

Asociaţia Pãrinţilor/Cadrelor Didactice (APCD)

Principala activitate a APCD este să strângă fonduri pentru şcoală printr-o serie de evenimente în acest sens. Dar organizează şi „serile curriculum-ului” – analizând diverse aspecte ale curriculumului împreună cu cadrele didactice responsabile. Ultima activitate de acest gen viza revizuirea metodelor prin care elevii ar putea învăţa cel mai eficient şi ale celor de implicare a părinţilor în educaţia copiilor. La aceste „seri” părinţii participă în număr de 10 până la 60-70. Părinţii elevilor cu rezultate şcolare mai bune participă mai des decât cei ai elevilor cu rezultate mai slabe.

Guvernatorii şcolari

Guvernatorii şcolari joacă un rol activ în conducerea şcolii. În calitate de membrii ai Consiliului Şcolar de Guvernare, ei au rolul de a asigura calitatea educaţiei şi răspund în faţa finanţatorilor şi părinţilor. În cadrul şedinţelor, Directorul şcolar prezintă un raport Guvernatorilor şcolari. Activitatea zilnicã a acestora implicã participarea la întâlniri ale Subcomitetelor şcolare de guvernare şi asigurarea a cel puţin unui reprezentant la interviurile de recrutare a noilor angajaţi, atât pentru departamentul didactic cât şi pentru celelalte departamente. Mai există subcomitete pentru curriculum, întreţinerea clădirii şi facilităţilor, personal şi finanţe. Guvernatorii şcolari beneficiază de multe formări prin care se menţin la curent cu modificările legislative, procedurale şi noile schimbări din curriculum. Prin lege, guvernatorii şcolari sunt obligaţi să organizeze şi să participe la o întâlnire anuală cu părinţii, unde prezintă un raport al întregului an şcolar şi răspund la întrebările adresate. În realitate, foarte puţini părinţi participă la aceste întâlniri; de obicei sunt prezenţi mai mulţi guvernatori decât părinţi.

Serile părinţilor şi zilele de analizã cu elevii

Seara părinţilor este un eveniment comun tuturor şcolilor din Anglia. Organizate de obicei de două ori pe an, reprezintă o ocazie pentru părinţi de a se întâlni cu cadrele didactice care predau copiilor lor şi de a discuta despre evoluţia şcolară a acestora. Glossopdale a venit recent cu un element inovator, în plus faţă de serile părinţilor, şi anume zilele de analiză cu elevii. Elevii nu merg la orele obişnuite din acea zi; părinţii şi diriginţii, trebuie să participe în schimb, preţ de o oră, împreună cu elevii, la o activitate de analizã a performanţelor şcolare, urmată de stabilirea propriilor obiective academice pentru viitoarele 6 luni. Se oferă toate informaţiile necesare de la cadrele didactice pentru toate disciplinele. Ziua de analiză cu elevii are trei etape:

1. Elevii vin cu 10 minute înaintea interviului de analiză şi se pregătesc pentru interviu, citind informaţiile de la cadrele didactice pentru diferitele discipline.

2. Interviul de analiză se desfăşoară în prezenţa părintelui, iar elevului i se cere să îşi analizeze performanţele şcolare şi să decidă moduri de realizare a progreselor în viitor.

3. Elevul merge cu părintele într-o sală separată şi amândoi pregătesc un plan de acţiune în care stabilesc ţinte de atins pentru următoarele şase luni. Obiectivele se noteazã într-o agendă a elevului, de planificare a studiului, pe care fiecare elev este obligat să o aibă la fiecare lecţie.

Învăţăminte

Studiul de caz demonstrează urmãtoarele:

1. Părinţii şi comunitatea se implică la un nivel optim numai dacă procesul de implicare este parte integrantă a vieţii şcolare şi a procesului de predare şi învăţare; acest proces nu trebuie abordat ca fiind ceva în plus faţă de activitatea obişnuitã a şcolii. Acolo unde nu există încă aceste legături, directorii şi cadrele didactice trebuie să regândească scopul/misiunea şcolii şi modul de predare înainte de a încuraja părinţii să se implice în educaţia copiilor lor.

2. Ca o continuare a punctului de vedere de mai sus, părinţii şi comunitatea trebuie să fie implicaţi în activităţile obişnuite ale şcolii; părinţii trebuie să perceapă şcoala ca pe o instituţie accesibilă şi primitoare, nu un loc unde sunt toleraţi ocazional. Prin urmare, părinţii trebuie încurajaţi să facă parte din viaţa obişnuită a şcolii.

3. În plus, experienţa demonstrează că structurile formale au mai puţin succes în procesul de implicare al părinţilor decât structurile informale unde părinţii participă la viaţa obişnuită a şcolii. Atunci când este nevoie de structuri formale, care permit participarea activă a părinţilor la conducerea şcolii, acestea funcţionează doar dacă deja există o anumită implicare la nivel informal. Altfel, experienţele din Anglia demonstrează că deseori reprezentarea parentală în structurile formale este constituită din părinţi cu rol „simbolic”, care nu se implică real în educaţia copiilor.

DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ALE PĂRINŢILOR

1. Dreptul de a duce copilul la şcoală

2. Dreptul la informare (situaţia şcolară, comportamentul copilului etc.)

3. Dreptul de a alege religia

4. Dreptul de a cunoaşte regulamentele şcolare

5. Dreptul la opinie liber exprimată

6. Dreptul de a alege şi a fi ales

7. Dreptul de a participa la activităţi şcolare

8. Dreptul la consiliere şi orientare

9. Dreptul de a şti cum s-a folosit fondul financiar (dacă au contribuit la constituirea acestui fond)

10. Dreptul de a fi tratat egal, indiferent de etnie

11. Datoria de a proteja viaţa copilului

12. Datoria de a oferi un climat familial care să protejeze copilul, favorabil dezvoltării armonioase

13. Datoria de a oferi un nume

14. Datoria de a proteja valorile culturale specifice naţionalităţii copilului

15. Datoria de a respecta opiniile copilului, ascultându-le şi onorându-le în funcţie de circumstanţe

16. Datoria de a asigura bunăstarea fizicã, psihicã şi emoţională a copilului

17. Datoria de a asigura copilului accesul la diferite forme de educaţie

18. Datoria de a păstra tradiţiile, limba maternă, religia şi orice alte forme care intervin în formarea identităţii etnice, culturale şi religioase

19. Datoria de a interzice folosirea copilului în activităţi care aduc venituri (munci grele, care împiedică dezvoltarea fizică normală)

MODALITÃŢI DE EFICIENTIZARE A COMUNICĂRII ŞCOALĂ – PĂRINŢI

- Înfiinţarea unei camere a părinţilor în incinta şcolii (Clubul părinţilor);

- Un alt tip de întâlniri cu părinţii (aşezarea mobilierului în cerc, teme atractive, agende anunţate în timp util, interactivitate, invitaţii scrise, aparatură, invitarea unor specialişti);

- Editarea unui buletin informativ al şcolii (lunar, semestrial);

- „Ziua uşilor deschise” pentru comunitatea locală;

- „Cutia poştală a părinţilor”;

- Panou cu materiale informative pe holul şcolii;

- „Seara aprecierilor” (certificare pentru cei care au ajutat şcoala);

- Chestionare pentru părinţi;

- Rapoarte semestriale;

- Ghiduri pentru părinţi care să cuprindă: politicile şcolii, regulamente, misiune,

Studiu de Caz 1

Şcoală Comunitară Activă

Şcolile rurale – de la necunoaştere la o cultură a dezvoltării locale

Argument

Dezvoltarea unei democraţii stabile depinde de cultura politică a cetăţenilor. O culturã civică implică internalizarea sistemului politic în cunoştinţele, sentimentele şi judecăţile cetăţenilor. Actuala situaţie critică a economiei româneşti şi sărăcia generalizată ce îi afecteazã pe români sunt cauzate de lipsa participării civice şi de capitalul social scăzut. Cea mai eficientă cale de a-l reconstrui este educarea tinerei generaţii din şcoli, în spiritul valorilor specifice unui capital social dezvoltat (încrederea socială, reciprocitatea generalizată, cooperare spontanã, solidaritatea organică, participarea civică).

Privite din perspectiva continuării reformei în învăţământul românesc, activităţile de dezvoltare comunitară pot contribui la o dezvoltare armonioasă, socialã, economică şi ecologică a comunităţilor, acestea fiind capabile sã-şi identifice, să-şi analizeze şi să-şi rezolve problemele cu care se confruntă, devenind astfel parteneri activi şi puternici ai activităţii educative la nivel local.

Considerăm că implicarea şcolii în actul dezvoltării comunitare este un proces care va duce la mobilizarea resurselor existente latent în orice comunitate. Prin acţiunile specifice din şcoală şi din afara ei, cadrele didactice împreună cu elevii pot oferi exemple şi modele care vor transforma o comunitate pasivă, într-una organizată, activă, cu conştiinţă civică, cu putere de influenţă în societate.

Un program menit sã stimuleze gradul de implicare al şcolii în viaţa comunităţii în calitate de actor activ în promovarea civismului şi stimularea participării responsabile a oamenilor la viaţa comunităţii locale este implementat în câteva şcoli din mediul rural de către Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară. Programul este intitulat Şcoala Comunitară Activă şi presupune includerea în programul şcolii a unor activităţi curriculare sau extracurriculare prin care elevii învaţă şi aplică în comunitate concepte ale democraţiei şi responsabilizării civice.

  

O şcoală comunitară activă şi deschisă către comunitate presupune:

- o şcoală în care cadrele didactice înţeleg că educaţia nu se limiteazã la copii şi la programele şcolare de învăţământ, ci şi la programe educative în afara orelor şi la programe destinate celorlalţi membri ai comunităţii;

- o şcoală care foloseşte resursele materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi servicii către toţi membrii comunităţii, dincolo de orele tradiţionale de curs;

- o şcoală care dezvoltă programe şi servicii destinate comunităţii, răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;

- o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes public sau pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii.

Proces

- o şcoală care dezvoltă programe şi servicii destinate comunităţii, răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;

- o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes public sau pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii.

Pentru atingerea acestor deziderate au fost folosite cu succes douã abodări:

(a) Elaborarea şi aplicarea unei discipline opţionale “Dezvoltare comunitară”, disciplina prin care copii sunt implicaţi în mod sistematic în organizarea de activităţi de interes public în calitate de cetăţeni activi, dinamici şi responsabili.

(b) Înfiinţarea de Cluburi/Cercuri de dezvoltare comunitarã. În cadrul acestor cluburi/cercuri am stimulat formarea unui grup de acţiune civică format din cadre didactice, elevi şi părinţi care să iniţieze acţiuni de interes public la nivelul comunităţii.

Accentul este pus pe formarea de atitudini civice. Atât curricula elaborată, cât şi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitară au ca principal obiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire strategică, analiza critică constructivă, cultivarea sentimentului responsabilităţii, ataşament faţă de comunitate etc).

Educaţia civică are ca principal scop întărirea comportamentelor civice. Însă, cum civismul se manifestă în cea mai mare parte la nivelul comunităţii locale, toate activităţile desfăşurate atât la nivel formal cât şi informal sunt orientate către construirea unei legături puternice cu comunitatea locală.

                                                 Studiu de Caz

O Şcoală pentru comunitate, o comunitate pentru şcoală România.

“Diferiţi dar egali”

Proiectul de dezvoltare instituţională s-a derulat în perioada septembrie 2003 – august 2004.

Grupurile ţintă au fost: elevi, părinţi, cadre didactice, autoritatea locală, alţi membri ai comunităţii.

Context general

Şcoala Generală X îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate rurală cu potenţial economic scăzut, beneficiind însă de resurse umane (elevi, părinţi, cadre didactice, parteneri locali) dispuse să se implice în proiecte care să sprijine reuşita copiilor în şcoală / comunitate / societate. Şcoala doreşte realizarea unei strategii care să răspundă nevoilor specifice de învăţare din comunitatea noastră (elevii noştri fiind diferiţi ca grup social, ca resurse disponibile, ca priorităţi în educaţie). Permanent suntem preocupaţi de îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor, de adaptarea şcolii la nevoile copiilor şi părinţilor de etnie romă, precum şi de implicarea activă a acestora în viaţa şcolii, deoarece avem convingerea că nu se poate vorbi de succesul şcolar al elevilor romi fără rolul decisiv al părinţilor.

Stadiul de dezvoltare instituţională atins de şcoala noastră ne permite să proiectăm şi să desfăşurăm activităţi comune cu comunitatea şi părinţii copiilor şi să oferim un posibil model şi altor şcoli pilot din ţară.

Misiune

- Conceperea unei strategii educaţionale şi a unui model de implementare a proiectului, realist, adaptat nevoilor locale, dar suficient de flexibil pentru a oferi un posibil model altor şcoli care lucreazã în acest domeniu specific.

- Asigurarea, pentru fiecare elev, a condiţiilor pentru cea mai bună, completă şi utilă dezvoltare, în parteneriat şi cooperare cu părinţii şi actorii sociali, promovând toleranţa şi înţelegerea, valorizând pozitiv diferenţele prin acceptarea, înţelegerea şi respectarea lor.

„…că vrem şi noi să învăţăm carte, să ştim cine suntem, sa să ştim şi noi pe unde mergem, de unde venim şi unde ne ducem…” (expresie autentică a unui părinte rom).

Opţiuni strategice:

- Curriculum

- Resurse umane

- Resurse financiare şi fizice

- Implicarea părinţiilor / relaţii cu comunitatea

Obiective strategice:

- Abordarea integrată a curriculum-ului în practica curentă şi implementarea temelor cross-curriculare prin construirea de experienţe de învăţare în concordanţă cu nevoile copiilor şi părinţilor romi;

- Intensificarea colaborării şi implicării părinţilor în viaţa şcolii;

- Atragerea voluntarilor din sfera educaţiei şi din rândul părinţilor;

- Promovarea şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente bazate pe valorile interculturalităţii în rândul elevilor, părinţilor, cadrelor didactice etc.;

- Diseminarea bunelor practici utilizate în şcoala noastră, atât la nivelul judeţului, cât şi la nivel naţional.

Implementarea strategiei: planificare operaþională

IMPLICAREA PĂRINŢILOR / RELAŢII CU COMUNITATEA

Obiectivul general al componentei:

Parteneriat şi cooperare între şcoală – pãrinţi şi şcoală – instituţii publice pentru sprijinirea reuşitei şcolare a elevilor.

ACTIVITEA NR. 1:

ŞCOALA – PARTENERUL DUMNEAVOASTRÃ

Grup ţintă: părinţi, cadre didactice, autorităţi

Motivaţia:

Echipa de părinţi (pe liniile părinţi voluntari/părinţi pentru părinţi /părinţi-resursă educaţională) îşi schimbă componenţa datorită faptului că unii dintre părinţii care anul trecut făceau parte din echipă nu mai au copii în şcoală. Acest fapt ne determină să reselectăm echipa de părinţi, având în vedere şi posibilitatea ca părinţii elevilor absolvenţi să dorească continuarea colaborării cu şcoala noastră, ca părinţi voluntari.

Obiective propuse:

1. definirea opţiunilor şi ţintelor strategice în colaborare şi cu acordul tuturor grupurilor de interes;

2. identificarea modalităţilor de implicare a grupurilor de interes în derularea proiectelor şcolii;

3. selectarea unor echipe de părinţi pe următoarele linii:

- părinţi voluntari

- părinţi pentru părinţi

- părinţi – resursă educaţională

4. stabilirea graficului de desfăşurare a activităţilor

Roluri

Coordonare

Invitarea şi încurajarea părinţilor

Resurse

Umane – părinţi, cadre didactice, coordonator, preot, primarul comunei

Financiare – bani pentru filmele foto

  

Indicatori de performanţã

1. numărul de participanţi

2. numărul de părinţi care doresc să facă parte din echipele de lucru

3. toate cadrele didactice cunosc misiunea şcolii

4. cel puţin 80% din autorităţile locale cunosc misiunea şcolii

5. cel puţin 60% din părinţi cunosc misiunea şcolii

6. calitatea acţiunilor propuse de grupurile de interes

7. calitatea soluţiilor de optimizare a relaţiei şcoală-părinţi-autorităţi

Consiliul comunitar - Membri:

Directorul şcolii (preşedintele consiliului)

Primar

Preot

Asistent medical

Preşedintele consiliului de părinţi

Membri ai consiliului de părinţi

Scop

- oferă consultanţă în strategiile şcolii

- acordă asistenţă materială şi umană şcolii

- sensibilizeazã agenţii economici vizavi de problemele şcolii

- atrage voluntari din sfera educaţională

- formează „grupuri de sprijin” ad-hoc în funcţie de problemele şcolii într-un context dat

- forme de comunicare – întâlniri, telefon, invitaţii, anunţuri, scrisori, broşuri

Tipuri de activitãţi

Se organizează formări pe diverse teme – ca metodă de furnizare a informaţiilor

Intervenţii directe pentru orice problemă sau criză.

 

                                                     Studiu de caz

                                                 -inadaptare scolara-

1)Date de identificare ale copilului:

    Nume: G.

    Prenume: M.

    Sexul: masculin

    Varsta: 6 ani

    Religia: Ortodoxa

    Etnia: romana

    Nationalitatea: romana

2)Prezentarea familiei si a mediului familial

          MAMA:

  Numele si prenumele: B.D.

  Studii: superioare

  Profesia: secretara

  Nationalitatea: romana

  Etnia: romana

  Religia: Ortodoxa

  Starea de sanatate: buna,nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila

  Elemente personale semnificative: evolutie normala in familia de origine,divortata,locuieste cu parintii sai si copilul.

   

         TATAL:

  Numele si prenumele: G.I.

  Studii: medii

  Profesia: sportiv de performanta-boxer

  Nationalitatea: romana

  Etnia: romana

  Religia: Ortodoxa

  Starea de sanatate: buna,nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila

  Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normala,tatal folosea adesori violenta atat cu sotia cat si cu copiii.Petrece putin timp cu copilul si nu are o influenta buna asupra acestuia.

G. isi petrece intreaga zi la gradinita cu program prelungit,iar cand este acasa petrece timpul cu bunicii.

Conditiile materiale ale familiei sunt bune.

3)Problema investigata: inadaptare scolara

4)Date medicale:

-evolutie normala,nu sufera de nici o boala cronica sau transmisibila

5)Educatia copilului

Copilul G.M. merge la gradinita este in grupa pregatitoare.Nu vrea sa participe la lectiile pregatitoare pentru scoala.Daca i se ofera incredere de catre educatoare,daca este incurajat si ajutat face lucruri frumoase sau raspunde bine.

6)Manifestari comportamentale:

-este violent,are tulburari psihice si afective;

-loveste cu pumnii,picioarele;

-ia jucariile copiilor,instrumentele de scris,caietele si le ascunde,un mod de a atrage atentia;

-copiii il marginalizeaza datorita faptului ca ii necajeste;

-intotdeauna raspunde cu nu vreau,eu nu pot sa fac asta;

-tatal este violent cu el si cu mama lui,iar dansul il imita;

-cand nu ii convine ceva reactineaza violent;

-daca este izolat se joaca singur;

-face crize de isterie,tipa,arunca obiecte;

-daca este incurajat coopereaza,insa daca nu I se acorda atentie isi schimba atitudinea.

7)Masuri educative

Educatoarea ii acorda mai multa atentie decat celorlalti copii,incercand sa-l integreze in colectivul grupei  prin antrenarea lui in diferite activitati.De asemenea il duce la sedinte de consiliere cu psihologul gradinitei.

8)Recomandari:

-de doua ori pe saptamana va participa la sedinte de consiliere;

-li se recomanda parintilor  sa petreaca mai mult timp cu copilul  si de asemenea  sa-l duca  la diversi specialisti pentru a-l ajuta sa devina un copil normal;

-aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul;

-crearea unui mediu familial adecvat in care sa primeasca multa dragoste si atentie.

9)Concluzii

G.M. este un copil cu personalitate frageda,nu are incredere datorita lipsei de afectivitate din partea parintilor.Crescut in mediul violent,s-a nascut in el o ura fata de cel de langa el si reactioneaza ca atare.Copilul imita comportamentul tatalui.Are nevoie de atentie permanenta din partea celor din jurul sau.