luni, 30 ianuarie 2012



    Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din  gradinita si scoala primara                 





        Membrii grupului:-Flamand (Scridonesi) Victoria
                                    -Anton Emilia
                                    -Pop Adina
                                    -Matei Cornelia
                                    -Flamand (Varvari) Maria
                                    -Ureche Ana



          I.ACTIVITATILE COMUNE/ACTIVITATILE PE DOMENII EXPERENTIALE  




                   1.Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic
  
       “Lasati copilul sa vada,sa auda,sa descopere,sa cada,sa se ridice si sa se insele.Nu folositi cuvinte  cand actiunea,faptul insusi,sunt posibile.”Pestalozzi

          Pornind de la acest indemn,trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale,posibile,sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide.Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINITA putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil?Aici departe de forfota si apasarea cotidianului,copilul intra intr-un mediu cald,protector si stimulativ,un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literature,muzica,artele plastice,natura,miscarea,socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si implicit cu copilul.

         2.Integrarea curriculara in gradinita
           Termenul de curriculum integrat,asa cum este definit de diversi autori sugereaza in primul rand corelarea continuturilor,insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctual de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite,in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ.
~Activitatile pe domenii experentiale
      -sunt activitatile integrate sau pe discipline desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum,precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa.
~Domeniile experentiale:experiente de invatare in domenii de cunoastere interdisciplinare
Cele 5 domenii principale de cunoastere sunt:
         1.Domeniul estetic si creative
         2.Domeniul om si societate
         3.Domeniul limba si comunicare
         4.Domeniul stiinte
         5.Domeniul psiho-motric
Combinarea acestor domenii experentiale este inlesnita de organizarea continuturilor pe cele 6 teme generale propuse de curriculum:
         1.Cine sunt/suntem?
         2.Cum este/a fost si va fi pe pamant?
         3.Cand/cum si de ce se intampla?
          4.Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?
         5.Ce si cum vreau sa fiu?
         6.Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
      Toate tipurile de activitati(activitati commune,jocurile si activitatile alese,rutinele si tranzitiile,activitatile optionale) desfasurate in gradinita,reprezinta momente,oportunitati de invatare in modul cel mai natural al copilului.

               3.Modele de integrare curriculara
        Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.
       a).Modelul integrarii ramificate-elementul central al acestui model este tema studiata
       b).Modelul integrarii liniare(modelul hibridarii)-in acest nivel integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer,de tipul”dezvoltarea comportamentului social”
       c).Modelul integrarii secventiale-in acest model,cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala.
        d).Modelul curriculum-ului infuzionat-specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspective unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent.
        e).Modelul integrarii in retea-este solutia de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigare-actiune.Pornind de la subiectul proiectului,copiii opteaza pt o retea de teme si resurse de studio correlate cu tema centrala.
        f).Modelul polarizarii-implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere in jurul caruia,pentru realizarea unor obiective specifice,sunt polarizate segmente din alte discipline.

              5.Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative
     Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare,sau echipe de educatoare,punerea in valoare a propriei experiente didactice,prin activitati educative cu character integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.Se impune,asadar ca procesul educational sa fie creative,interdisciplinar,complex,sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.
      Ofer in continuare o exemplificare:
Tema saptamanii:Natura
Subtema:Aspecte de iarna
          Luni:
Activitati alese:a)Biblioteca:”Citim imagini cu aspecte de iarna”
                          b)Stiinta:”Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii”
                          c).Constructii:”Omul de zapada”
Activitati obligatorii:a).Cunoasterea mediului:lectura dupa imagini”A sosit iarna”
                                    b).Activitatea muzicala:”Tine baba iarna sfat” de L.Comes
Activitati alese:a).Educatie rutiera:”Unde ne jucam/ne dam cu saniuta?”
                           b).Jocuri in aer liber:”Oameni de zapada”
         Marti
Activitati alese:a).Biblioteca:”Cum este vremea”-convorbire
                           b).Joc de rol:”De-a gospodinele”
                           c).Joc de masa:”Ce se potriveste iarna”
Activitati obligatorii:a).Activitate matematica-joc de rol”6 nasturi pentrul omul de zapada (predare-invatare)
                                     b).Educatie pentru societate:poveste create de copii:”Fapte bune,fapte rele”
Activitati alese:jocuri in aer liber”Urme in zapada”

        Miercuri
Activitati alese:a).Biblioteca:”Formulam propozitii despre iarna”
                           b).Arta:”Crengute de brad cu promoroaca”
                           c).Constructii:”Crengute de brad”(din betisoare)
Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea educatoarei”Baba iarna face pozne” de Bogdanov
                                     b).Educatie fizica:invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol.Joc”Trecem puntea”
Activitati alese:a).Educatie pentru sanatate:”Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna”
                           b).Joc sensorial:”Rece-cald”

          Joi
Activitati alese:a).Biblioteca:repetam poezii despre iarna
                           b).Stiinte:”Cum se formeaza partia de schi,patinoarul”
                           c).Joc de rol:”De-a doctoral”
Activitati obligatorii:a).Activitate matematica:compunerea si descompunerea nr.6 (exercitiu cu mat.individual)
                                     b).Activitate practica:taiere”Fulgi de nea”
Activitati alese:concurs de ghicitori

         Vineri
Activitati alese:a).Biblioteca”Gaseste cuvantul potrivit”
                           b).Arta:modelaj”oameni de zapada”
                            c).Joc de creatie:”In lumea povestilor”
Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea copiilor”Baba iarna face pozne”
                                    b).Activitate artistico-plastica:picture”Peisaj de iarna”
Activitati alese:jocuri de miscare alese de copii
                           Activitate gospodareasca:”Ordine la jucarii”
      

                                       
       6.Concluzii
         Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat. De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces.
           Abordarea integrată a activităţilor promovează învăţarea centrată pe elev, acesta beneficiind de :
 ~    mai multă libertate de acţiune
  ~   posibilităţi de a se manifesta natural;
  ~   oportunităţi de a se implica în pregătirea activităţilor căutând şi aducând diferite materiale de acasă;
   ~   sporirea încrederii în propriile posibilităţi, devenind capabili să îndeplinească sarcinile ce şi le-au ales sau li s-au încredinţat;
   ~educarea capacităţii de a colabora cu co-vârstnicii, de a lucra în grup, de a ajuta la îndeplinirea sarcinilor echipei;
            Educatoarea, preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de învăţare interesante pentru copii are următoarele oportunităţi:
~cunoaşte mai bine copii;
~încurajează diferite tipuri de comportament, depistează altele nedorite;
~poate aplica metode noi, activ-participative;
~stabileşte relaţii de tip colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din unitate, cu părinţii copiilor.
 
                                                                                                                       Studenta:Flamand(Scrinonesi)Victoria




             II. ACTIVITATI DIDACTICE ALESE DE COPII


            Conceptul de „joc liber” este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca.
             Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta. Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru.
            Conceptul de „joc liber” este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca. Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta.Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru.
             Reusita desfasurarii jocurilor alese depind in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational.Acesta trebuie sa stimuleze copilul ,sa il ajute sa se orienteze ,sa il invite la actiune.Astfel ,daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa ,educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca:biblioteca,coltul casutei,jocul de rol, constructii,stiinta, arte.Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale,
de spatiul si de nivelul de varsta al copiilor.Materialele se vor regasi zilnic in centrele de interes deschise ,nu trebuie sa fie aleatorii ,ci atent alese,in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare.Participarea activa a copiilor la aceste activitati influentate de antrenarea lor zilnica in activitati variate si capabile sa il cucereasca prin farmecul lor,sa le dezvolte imaginatia si sa le incite gandirea .

          Copilul invata prin jocurile  si activitatile alese:
1.Sa decida asupra jocului si jucariilor.Aflat in fata mai multor posibilitati ,copilul invata sa aleaga ceea ce i se potriveste,invata prin experienta proprie .
2.Sa fie responsabil pt decizia luata.Faptul ca isi alege singur jocul si datorita acestei alegeri  numai el stie sa explice ce face si cum face,ii ofera bucuria independentei si in acelasi timp raspunderea rezultatelor.
3.Sa aibă incredere si curaj.Mediul securizat si stimulativ ,care sustine si incurajeaza dezvoltarea personalitatii copilului atat  global cat si in componentele ei, oferta cunoastere propriilor forte ,incredere si creativitate
4.Sa devina independent in luarea deciziilor ,organizarea jocului si alegerea relatiilor sociale cu egali si cu educatoarea.Intr-un astfel de aranjament al spatiului ,copii au ocazia de a se intalni in activitate cu ceilalti,iar acestei relatii devin libere ,sunt orientate indirect de educatoare prin comunicare ,cooperare ,colaborare ,respect ,negociere,acceptare ,toleranta ,prietenie
5.Sa careceteze si sa experimenteze noi solutii.Acest lucru este posibil numai daca ei simt libertatea si au siguranta ca greselile nu le sunt aspru sanctionate.
6.Sa se cunoasca .Acest lucru se poate realiza prin amenjarea adecvata a spatiului .Prin sprijin ,interes si intelegere petru eforturile copiilor,educatoarea contribuie la constructia delicata a imaginii de sine a fiecaruia.
             In cadrul sectorului „joc constructii” pe teme ca :”ladite pt legume si fructe,cartierul nostru ,parcul de joaca ,adapostul pt animale,casa bunicilor,oraselul copiilor”etc am incurajat lucrul si invatarea pe grupuri mici si in perechi.Participand la realizarea unei constructii copii au exersat folosirea in comun a seturilor de jucarii si cooperarea cu ceilalti traind bucuria lucrului bine facut ,si s-au implicat potrivit intereselor si posibilitatiilor lor in vederea ducerii la bun sfarsit a sarcinilor asumate de grup,au capatat incredere in fortele proprii.
              Activitatile desfasurate la sectorul „jocuri de masa” reprezinta o oportunitate pentru realizarea lucrului copiilor in grupe sau in perechi.Gruparea copiilor in vederea participarii la aceste jocuri este o problema de maiestrie didactica .De fiecare data am incercat sa grupez copiii tinand cont de principiul incluziunii si de necesitatea asigurarii egalitatii de sanse tuturor copiilor.
              La sectorul „biblioteca” copiii folosec in comun o gama variata de materiale.Activitatiile desfasurate aici  pun copiii in situatia de a colabora in relizarea unor activitati diverse:citire de imagini,auditii de povesti,de cantece ,jocuri pt identificarea literelor si cifrelor,concursul de ghicitori.Participarea la aceste activitati este un bun prilej de a determina copii sa lucreze productiv in gup,schimbul de opinii dintre copii fiind inveritabil prilej de  a-si dezvolta abilitatiile de cooperare si de ajutotr reciproc.
                Jocurile si activitatiile desfasurate pe arii de stimulare faciliteaza invatarea prin cooperare ,ilustreaza ideea de interdependenta pozitiva:un copil nu poate reusi fara ceilalti. Solicitand copiii sa lucreze in colaborare pt realizarea unor sarcini,promovam o imbinare a invatarii individuale cu cea de grup cat si o atenuare a unei individualizarii exagerate a invatarii.
              Sa nu uitam ca fiecare copil are ceva bun ,iar varstele micicand se formeaza imaginea de sine si incepe procesul de construiere a caracterului  si respectului de sine ,educatoarea trebuie sa ii valorizeze pe toti ,stimulandu-i individual in acelas timp.
                                                               Studenta:Anton Emilia


                 III.ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA


             Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele,tranzitiile si activitati din perioada  dupa-amiezii(pentru grupele cu program prelungit),inclusiv activitatile optionale .
1.                 RUTINELE
         Conform  noului  curriculum, rutinele  sunt  activitatile-reper după care se  derulează  întreaga  activitate  a  unei  zile. Ele  acoperă  nevoile  de  bază  ale  copilului  şi contribuie la dezvoltarea globală a acestora. Rutinele  înglobează, de  fapt, activităţile  de tipul:sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul  dejun, igiena-spălatul şi toaleta, masa  de  prânz, somnul/ perioada de relaxare de după – amiază, gustările, plecarea  copiilor acasă.
         Avantajele  şi  importanţa  rutinelor:
        ~Rutina  are  rolul  de  a  focaliza  atenţia  copilului, de  a-l  linişti  şi  relaxa;
 ~Rutina  zilnică  este  foarte  benefică  pentru  copii, datorită  faptului  că  anticiparea  a  ceea  ce  va  urma  conferă  un  sentiment  de  siguranţă  şi  încredere.
~Copiii  mici  sunt  debusolaţi  de  dezorganizarea  unei   zile, aşadar, un  ritual, o  activitate  devenită  obişnuinţă, le  crează  confort  psihic, le  conferă  încredere  şi  stabilitate;
~Atunci  când  un  copil  nu  depinde  de  un  program, comportamentul  lui  reflectă  lipsa  acestuia, fiind  haotic  şi  inconştient.
         Sosirea  şi  plecarea  copiilor  se  vor  face  într-o  atmosferă  destinsă, astfel  încât  copilul  să  perceapă  acţiunile  ca  fiind  fireşti  şi  să  nu  fie  supus  stresului  schimbării. Aceste  momente  capată  un  bogat  conţinut  educativ, relaţia  educatoare-copil-părinte  conferindu-le  o  veritabilă  valoare  pedagogică: obişnuirea  copiilor  de  a  veni  şi  de  a  pleca  aproximativ  la  aceeaşi  oră, formarea  şi  dezvoltarea  sentimentului  de  răspundere  pentru  curăţenia  corporală  şi  ţinuta  vestimentară, precum  şi  cunoaşterea  şi  respectarea  unor  reguli  legate  de  sănătate  şi  regimul  de  viaţă. Se  insistă  acum  asupra  momentului  de  salut, iar  copilul  va  fi  încurajat  să  se  descurce  cu  dezbrăcatul  şi  cu  aranjarea  hainelor  în  locul  special  amenajat.
      Spălarea  pe  mâini  îi  oferă  educatoarei  ocazia  de  a  formula  mici  probleme: numărul  balonaşelor  de  săpun, unde  merge  apa  care  curge  la  robinet, de  ce  trebuie  să  tragem  apa  la  toaletă, precum  şi  formarea  deprinderilor  de  a  se  spăla  pe  mâini  înainte  şi  după  masă, de  a  se  spăla  pe  mâini  după  folosirea  toaletei. Exemple  de  teme:,,Nu  uitaţi!’’, ,,Primul  lucru  mă  spăl’’ , ,,Curat  şi  sănătos’’, ,,Stop  microbilor şi  bolilor!’’, etc.
        Servirea  mesei  nu  este  un  act  de  sine, ci  şi  un  prilej  pentru  formarea  unor  deprinderi  alimentare  favorabile,  un  stil  de  viaţă  sănătos. Copiii  vor  fi  îndrumaţi  cu  răbdare   şi  perseverenţă  pentru  a  folosi  corect  serveţelul  la  masă, de  a  strânge  resturile   alimentare  şi  de  a  le  duce  la  coşul  de  gunoi,  de  a  mânca  singuri  fără  să  se murdărească, să  mestece  bine  şi  să  înghită, de  a  avea  o  atitudine  corespunzătoare  în  timpul  mesei: să  vorbească  încet, să  nu  se  joace, să  formuleze politicos dorintele. Exemple  de  teme: ,,Mica  gospodină’’, ,,Facem  ordine  după  ce  am  luat  masa’’ , ,,Azi  sunt  foarte  ordonat/ă’’, ,,Ce  mese  curate’’, ,,Coşuleţul va zambeste”.
        Somnul  de  zi  al  copiilor nu  este  numai  o  cerinţă  fiziologică,  ci  şi  un  prilej  oferit  copiilor  de  a  câştiga  independenţa  prin  exersarea  unor  deprinderi  individuale  privind  îmbrăcarea  şi  dezbrăcarea. În  special  la  grupele  mici, educatoarea  va  dezvolta  un  ritual  zilnic  premergător  somnului: lectura  unei  poveşti, audierea   de  muzică, ritual  ce  îi  va  ajuta  pe  copii  să-şi  formeze  reflexul  de  a  se  odihni. Exemple  de  teme:,,Ne  pregătim  de  culcare’’, ,,Când  e  patul  aşezat, eu  sunt  gata  de  culcat’’, ,,Moş  Ene  a  venit  pe  la  gene’’, ,,Ascultăm  povestea’’, ,,Cine  adoarme  primul’’, etc.
         Întâlnirea  de  dimineaţă  ocupă  un  rol  important  în  cadrul  programului  zilnic, reprezintă  un  moment  prin  care  se  creează  o  atmosferă  vioaie, prietenoasă, în  cadrul  căreia  copiilor  li  se  exersează  deprinderi  şi  abilităţi  importante, de  raportare  pozitivă  la  cei  din  jur, de  recunoaştere  a  valorii  fiecăruia.
            Ea este  o  activitate  planificată, structurată, în  care  educatoarea  îi  anunţă  programul  zilei, îi  învaţă  ritualuri  şi  deprinderi  necesare  pentru  a   deveni  buni  membri  ai  unui  grup. Durata  întâlnirii  de  dimineaţă  este  de  15-25 minute, iar  locul  de  desfăşurare  este  acelaşi  pe  tot  parcursul  unui  an  şcolar.
             Structura  întâlnirii  de  dimineaţă:
     Salutul- prima  secvenţă  a  întâlnirii  de  dimineaţă   constă  în  întâmpinarea  tuturor  celor  prezenţi  în  clasă. Acest  moment  cultivă  norme  de  bază  în  comportamentul  copiilor, îi  învaţă  respectul  pentru  cei  din  jur  şi  creează  premizele  pentru  formarea  unui  colectiv  sudat,  bazat  pe  prietenie. În  fiecare  zi  salutul  va  fi  diferit, distractiv, respectuos  şi  mobilizator.  Exemple:,,Bună  dimineaţa, Ana.Mă  bucur  că  te  văd!’’, ,,Bună  dimineaţa, Maria.Ce  frumoasă  eşti  azi!’’, ,,Bună  dimineaţa, albinuţelor’’, ,,Bună  dimineaţa, copii  isteţi!’’, ,,Bună  dimineaţa,  greieraşilor’’, etc.
     Prezenţa copiilor  în  grădiniţă  se  poate  realiza  tot  în  cadrul  întâlnirii de dimineaţă. Fiecare  copil are un  cartonaş  cu  un  semn  individual  şi numele lui scris pe el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu  uşurinţa desenul  şi  numele  şi  pot  să-şi  plaseze  cartonaşul  în  locul  pentru  cei prezenţi.
    Împărtăşirea  cu  ceilalţi- este  cel  mai  important  moment  al întâlnirii  de  dimineaţă, deoarece  copiii  schimbă  impresii, opinii, păreri  cu  ceilalţi. Ei  îşi  transmit, cu  sinceritate, grijile, problemele, experienţele  proprii, părerile  despre  un anumit  eveniment, întâmplări  la  care  au  fost  martori. Pot  fi ajutaţi  de  educatoare  cu  întrebări:,,Ce  ai  văzut  în  drum  spre  grădiniţă?’’, ,,Văd  că  mama  te-a  îmbrăcat  mai  gros/ mai  subţire.De  ce?’’, ,,Te-am  văzut  ieri  în  parc.Cu  cine  te  jucai?’’,etc.Aceste  întrebări
     Activitatea de grup- este  crearea  coeziunii  grupului, accentuarea  cooperării,includerii şi participării.Activitatea de grup încurajează  exprimarea  liberă, comunicarea, învăţarea  socială, într-un  mediu  bazat  pe  încredere  şi  susţinere. Fiecare  membru  al  grupului  se  integrează  jucându-se, cântând, luând  parte, alături de grup, la activităţi  distractive, plăcute, energizante,non-competitive.Acest  tip de  activitate promovează dezvoltarea  unităţii  grupei, cooperarea  şi  rezolvarea  unor  probleme, alcătuirea  unui  repertoriu  de  cântece  şi poezii  proprii  grupei.
      Noutăţile  zilei- reprezintă  partea  finală  a  întâlnirii  de  dimineaţă. Obiectivul principal al acestui  moment este  furnizarea  de  informaţii Noutăţile zilei pot cuprinde: o formulă  de  salut  specială, informaţii  calendaristice, un  mesaj  despre  o  nouă  şi  interesantă  temă  de  discuţie, informaţii  despre  un  eveniment  care  va  avea  loc  în  grădiniţă, o  anumită sarcină/ cerinţă  care  trebuie  urgent  îndeplinită, anunţuri  speciale, surprize, evenimente, întâmplări  deosebite.
    TRANZIŢIILE  sunt  activităţi  de  scurtă  durată, care  fac trecerea  de  la  momentele de  rutină  la  alte  tipuri/ categorii  de  activităţi  de  învăţare, de  la  o  învăţare  la  alta, în  diverse  momente  ale  zilei. Mijloacele  de  realizare  a  acestui  tip  de  activitate  variază  foarte  mult, în  funcţie  de  vârsta  copilului, de  contextul  momentului  şi  de  calităţile  cadrului  didactic. În  acest  sens,  ele  pot  lua  forma  unei  activităţi  desfăşurate  în   mers  ritmat, a  unei  activităţi  care  se  desfăşoară  pe  muzică  sau  în  ritmul  dat  de  recitarea  unei  numărători  sau  a  unei  framântări  de  limbă, a  unei  activităţi  în  care  se  execută  concomitent  cu  momentul  de  tranziţie, respectiv  un  joc  cu  text  şi  cânt  cu  anumite  mişcări  cunoscute  deja  de  copii,                                                
       ACTIVITĂŢILE  OPŢIONALE   intră  tot  în  categoria  activităţilor  de  învăţare, respectiv  a  celor  de  dezvoltare  personală  şi  se  includ  în  programul  zilnic  al  copilului  în  grădiniţă. Ele  sunt  alese  de  către  părinţi, din  oferta  prezentată  de  unitatea  de  învăţământ  la  15 septembrie  şi aprobată  de  către  Consiliul  de  Administraţie şi de  Comisia  Metodică  din  grădiniţă, în  urma analizei  condiţiilor  materiale  şi  umane  existente.Aceste activităţi  sunt  realizate  de  către  educatoare  sau  de  către  profesori  specializaţi  în  diferite  discipline.În  cazul  desfăşurării  unui  opţional  de  către  educatoare, aceasta va  stabili  obiectivele, conţinuturile  şi  modalităţile  de  realizare  în  funcţie  de tipul de opţional  ales, nivelul  grupei, particularităţile individuale ale  copiilor ,durata opţionalului,etc.În  acest  caz, educatoarea    va  întocmi  o  planificarepentru  opţionalul  ales şi  o va  supune  Comisiei  metodice  din  grădiniţă în  vederea  avizării.
         Activităţile  opţionale vizează  diferenţiere  şi  individualizare  şi  vin în  sprijinul  valorificării şi  dezvoltării unor  aptitudini individuale şi  a  unor  nevoi  personale.

                                                                     Studenta:Pop Adina





               IV.  JOCUL CA ACTIVITATE DIDACTICA EFICIENTA LA VARSTA  PRESCOLARA SI SCOLARA MICA





          “Copilul rade: “Intelepciunea mea e jocul”
 Tanatul tace:”Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea”
Batranul tace: “Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea”
                              (Lucian Blaga:”Trei fete”)”


          Pentru prescolar si  scolarul mic orice activitate este joc: „Jocul este munca, este binele ,este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosferã în care fiinta sa psihologicã cere sã respire si, în consecintã, sã actioneze” spune Claponde în „Psychologie d’enfant”. Schiller scria: „Omul nu este întreg decât numai atunci când se joacã”. Joaca „este o manifestare spontanã, înrãdãcinatã in mecanismele biologice inconstiente, expresia unui instinct al juisãrii,pe care îl întâlnim, sub forme elementare, si în lumea animalã ” (Paul Cornea).
          Jocul (din latinescul jocus = glumã, apropiat de ludus=amuzament,joc)ocupa locul preferat in activitatea cotidianã a copilului. A ne întreba de ce, pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnã a ne întreba de ce este copil.
               Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul.Incorporat in activitatea didactica ,elementul de jos imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator,aduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala,de veselie si de bucurie,de divertisment si de destindere,ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii,a oboselii.Restabilind in echilibru in activitatea scolarilor,jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale acestora generand o motivatie secundara dar stimulatorie,constituind o prezenta indispensabila in ritmul accelerat al muncii scolare
             Numai un joc didactic, bine pregãtit poate avea o mare valoare educative.Eficienta jocului didactic depinde de felul în care educatoarea, învãtãtorul/institutorul sau profesorul stiu sã asigure o concordantã între tema jocului si materialul didactic existent, de felul în care stie sã foloseascã cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor, fãrã sã neglijeze recompensa.Jocul didactic ca metodã în care predominã actiunea didacticã simulatã se foloseste mai ales în învãtãmântul preprimar si primar. Prin el „se valorificã la nivelul instructiei finalitãtile adaptive de tip recreativ proprii activitãtii umane, în general, în anumite momente ale evolutiei sale ontogenetice, în mod special” (Sorin Cristea Dctionar de termeni pedagogici,Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1998).
              Pedagogia scolara stiintifica ne invata ca jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului generate de trebuinte,dorinte,tendinte specifice copilului prescolar De aceea jocul constituie o forma de manifestare intalnita la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.Se poate spune ca jocul constituie una din formele cele mai importante de activitate a prescolarului.In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv,antrenant si usor asimilabil de catre copil.copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul dejun,in timpul activitatilor comune,apoi se distreaza jucandu-se in timpul activitatilor complementare.
            La varsta prescolara jocul este o realitate permanenta.Copilul de 3-6 ani se joaca cea mai mare parte a timpului si pe masura cresterii si dezvoltarii sale joaca sa ia forme din ce in ce msai complexe si diverse,influientand si subordonand toate celelalte actiuni de viata,interese si preocupari.|Din perspectiva pedagogica jocul este considerat un mijloc de instruire,o forma de educatie,o modalitate pedagogica-terapeutica,avand astfel o varietate de semnificatii de natura constructiva.
            Jocul este o activitate instructiv-educativa placuta si atractiva si pentru scolarii mici.El contribuie in mare masura la verificarea,precizarea,adancirea,sistematizarea si consolidarea cunostintelor,la educarea memoriei si gandirii,la dezvoltarea creativitatii etc.Pentru micii scolarii,jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltarii psihice,avand un rol deosebit de important in pregatirea acestora pentru scoala si pentru integrarea lor sociala.Prin joc copilul isi afirma personalitatea,calitatile sale psihice, vointa,inteligenta, gandirea.
             Scolarul mic se poate afirma si prin activitatea scolarã ce se valorificã prin note, acestea se sumeazã în medii, rezultatul final al învãtãrii fiind tardiv din punct de vedere al evaluãrii, pe când jocul se consumã ca activitate creând bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vârstã asemãnatoare fie din cauzã cã nu sunt obisnuiti, fie din cauzã ca nu au cu cine, ramân nedezvoltati din punct de vedere al personalitãtii. Jocul oferã copiilor o sumã de impresii care contribuie la înbogãtirea cunostintelor despre lume si viatã, totodatã mãreste capacitatea de întelegere a unor situatii complexe, creeazã capacitãti de retinere stimulând memoria, capacitãti de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacitãti de a lua decizii rapide, de a rezolva situatii-problemã,într-un cuvânt dezvoltã creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil vrea sã se joace cu un alt grup de copii, el acceptã regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate de grupul respectiv înainte ca el sã intre în  joc.
             De ce folosirea elementului de joc în activitatea didacticã este beneficã?
             În primul rând, jocul didactic sporeste atractivitatea lectiei, aduce acea stare de bunã dispozitie functionalã, de bucurie si destindere, menitã sã previnã aparitia monotoniei si oboselii. Totodatã, jocul fortificã energiile intelectuale si fizice, generând o motivatie secundarã stimulativã.
              Prin natura meseriei sale, învãtãtorul rãmâne mereu copil, întelegând mai bine ca oricine dorinta si nevoia de joc a acestuia.Pentru a deveni „joc didactic”, o activitate trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele exigente:
       • sã realizeze un scop si o sarcinã didacticã;
       • sã foloseascã elemente de joc în vederea realizãrii sarcinii propuse;
       • sã aibã un continut accesibil si atractiv;
       • sã utilizeze reguli de joc, cunoscute anticipat si respectate de cãtre elevi.
      Desfãsurarea jocului didactic va trebui sã cuprindã urmãtoarele etape:
         • introducereaîn joc (discutii pregãtitoare);
         • anuntarea titlului jocului si scopului acestuia;
         • prezentarea materialului;
         • explicarea si demonstrarea secventelor jocului;
         • fixarea regulilor;
         • executarea jocului de cãtre elevi;
         • complicarea jocului; evaluarea (inclusiv a conduitei).
         O lectie, oricât de bine pregãtitã în plan metodic, este supusã si ea legilor memoriei, iar cunostintele în cadrul ei, supuse perisabilitãtii dacã nu se vor gãsi acele cãi care sã le fixeze în memoria copilului. Si unul dintre marile secrete rãmâne jocul didactic, prin contributia sa la cresterea valorii formative a cunostintelor, la dezvoltarea capacitãtii creatoare ale elevilor. Rãmâne de îndeplinit încã o conditie esentialã: învãtãtorul va trebui sã fie el însusi creator, creativitatea fiind cea care îl va deosebi întotdeauna pe învãtãtorul foarte bun de cel bun.


    JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI  (CLS I ) SI PRESCOLARI

     Jocul “ Sa face cunostinta,,
Scopul:
   -Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si ,, destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu, cel al gradinitei sau al scolii.
    -Incurajarea copiilor sa participe activ la joc, sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari.
Sarcina jocului:
Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat
Regulile jocului:
Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui..
Elemente de joc
Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze
Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.
 Desfasurarea jocului
Participantii sunt asezati in cerc. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: ,,Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Fiecare copil se prezinta , anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa , mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Ex ,, Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’
         Varianta
Copiii stau in cerc . Un copil spune ,,Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica.....’’, urmatorul spune: ,, o papusica si un prosopel...’’,urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou, dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect , iese din cerc si jocul continua fara el.

                                                          Studenta:Matei Cornelia



                    V. ALTERNATIVA EDUCATIONALA MONTESSORI


               “Prima noţiune pe care copiii trebuie să o capete pentru a fi discicplinaţi, în mod activ, este aceea de bine şi de rău, iar sarcina educatoarei constă în a împiedica pe copil să confunde binele mobilitatea şi răul cu activitatea cum se considera până acum, scopul nostru este să creăm o disciplină a muncii, a binelui şi nu am imobilităţii şi pasivităţii...copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului. Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceast este arta celor ce aspiră să slujească spiritul”.
Maria Montesori – “Descoperirea copilului”
Dr. Maria Montessori a accentuat ideea conform căreia fiecare copil trebuie văzut ca un individ cu personalitate unică şi potenţial intelectual unic. În scrierile sale pune accent pe cât de important este pentru părinţi şi educatori să admită nielul de dezvoltare şi rata progresului pentru fiecare copil, în mod individual, aşa cum este el. Indiferent de naţionalitate sau etnie, toţi copiii au aceleaşi nevoi de bază, trec prin aceleaşi stadii, ea numind aceste stadii “perioade senzitive”. 
În cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator.Copiii învaţă singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze activitatea acestora. Educatorul nu se amestecă niciodată atnci când un copil e concentrat, şi nu intervine decât dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi colegi Ajutorul pe care un educator Montessori îl oferă copilului este întotdeauna extrem de limitat – atât cât să se asigure că acesta a ieşit din impas. Copilul nu este corectat atunci când greşeşte. Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din mulţumirea de sine, din faptul că a realizat un lucru bun şi corect   bazându-se pe propriile lui puteri.
      Principiile metodei Montessori:
     -În loc sa înlăturăm obstacolele ce-i stau în cale, ajutăm copilul să le depaşească;
     -Principiul de bază la metoda Montessori este auto-educarea şi aplicarea celor învăţate direct, nemediat;
     -Copilul este privit ca un om în toată firea, i se respectă personalitatea, deoarece este un idivid unic si irepetabil
     -Copilul este ajutat să-şi dezvolte voinţa, acordându-i-se libertate asupra hotărârilor sale, este îndrumat să gândească şi să acţioneze independent;
     -Copilului îi este dat prilejul de a-şi urma propriul ritm de învăţare, deoarece copiii nu-şi doresc doar sa înveţe, ci să înveţe ceva anume, într-un anumit moment dat;
     -Încurajearea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care să le respecte
         Programul Montessori
     Ani de observare a pacientilor au determinat-o pe Maria Montessori sa realizeze faptul ca micutii trec prin etape ale dezvoltarii foarte bine definite. Prin urmare, la scoala Montessori, copiii trec prin trei cicluri – 1 (3-6 ani), 2 (6-9 ani), si 3 (9-12 ani) – in loc de clasele obisnuite.Clasa Montossori este o comunitate de aproximativ 25 de copii in varsta de pana la 3 ani, atat baieti, cat si fete. Copiii mai mari ii vor invata pe cei mici, in consecinta le va creste increderea in sine, iar cunostintele se vor solidifica. Vor dobandi si un simt al raspunderii fiind liderii clasei, care mai tarziu le va imbunatati imaginea de sine. Intre timp, copiii mai mici sunt initiati catre munca avansata prin observarea celor mai mari. Cu o astfel de varietate de niveluri in clasa, fiecare copil poate lucra in ritmul sau.
            Prescolarii
          Clasa prescolarilor este atractiva, cu multe materiale si activitati atent concepute. Copiii sunt liberi sa se angajeze in orice tip de activitati care ii preocupa. Pot lucra individual, cu un prieten sau cu un grup de prieteni. Pot petrece oricat de mult timp doresc pentru orice activitate. Au posibilitatea de a face lucruri pe care le vad acasa, la parinti. Pot pregati mancare, cum ar fi coptul cartofilor, decojirea rosiilor, taiatul bananelor, spargerea nucilor sau stoarcerea bananelor. Se pot ocupa de tamplarie, cum ar fi lucrul cu ciocanul, folosirea cuielor sau taiatul. Pot invata sa lege sireturile la pantofi, sa foloseasca un fermoar si nasturi. Pot asculta muzica, pot canta, dansa, si pot invata sa cante la un instrument etc.
                Scoala primara Montessori.
      Copiii lucreaza cu diverse materiale definite care ii ajuta sa invete prin intermediul unui proces activ. Prin utilizarea unor astfel de materiale copiii pot confectiona propriile lor carti, pot desena propriile lor harti sau fuse orare si isi pot dezvolta propriile lor proiecte. Ca rezultat, clasa este ocupata, fiind un loc minunat pentru copii. Din moment ce clasa este bine organizata, copiii isi dau seama ca pot lucra fara sa astepte sa vina profesorul la clasa.
             De la programul Montessori la scoala.
        Copiii de la programul Montessori iubesc scoala si de obicei sunt interesati de aproape orice. De obicei sunt prietenosi, generosi, cooperativi si respectuosi atat cu ei cat si cu ceilalti. Din acest motiv, se adapteaza indiferent de locul in care merg in urma participarii la programul Montessori.

                                                           Studenta:Flamand(Varvari)Maria


                 
                 VI. STEP  BY STEP ,
    alternativa la invatamantul traditional


NU-TI LASA COPIII SA SE LIMITEZE
 LA CEEA CE STII TU, PENTRU CA
 EI S-AU NASCUT IN ALTE
VREMURI”
Proverb ebraic


                    Programul  STEP BY STEP pentru invatamantul primar este o metodă alternativă de educaţie a copiilor , creata ca raspuns  la marile schimbari ce se petrec in societate. Necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca luam in considerare  fluxul de informatie din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privind activitatea mentala.În România a debutat în anul 1994 sub numele de Head Start, iar în 1995 a luat numele de STEP BY STEP.
              În acest sistem  educaţia se bazează pe achiziţiile psihologice ale dezvoltării copilului şi vizează cultivarea tuturor calităţilor potenţiale ale acestuia. Toţi ştim că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri diferite şi că există perioade critice, individualizate, de dezvoltare. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Aceasta aternativa educationala incurajeaza copiii sa devina cetateni activi si sa aprecieze valorile inerente unui mod de viata democratic. Dascalii ii indruma in efectuarea alegerilor , copiii din aceste clase sunt incurajati in a-si forma si exprima  propriile opinii.
                Buna desfasurare a activitatilor in clasele STEP BY STEP este favorizata de amenajarea salii de clasa. Astfel, se face o delimitare spatiala a centrelor de activitate prin:
-amenajarea mobilierului si etichetarea acestora;
-asezarea materialelor pe specificul centrelor;
-functionalitatea spatiilor de expunere: dulapurile, tabla. Peretii reflecta temele si subiectele in curs de predare;
-implicarea copiilor si a parintilor in dotarea centrelor si amenajarea clasei
Centrele de activitati la clasa I sunt:
-Citire
-Scriere
-Matematica
-Constructii
-Arta
-Stiinta

          Fiecare zi , intr-o clasa STEP BY STEP,  incepe cu Intalnirea de dimineata. Intalnirea de dimineata reprezinta una din modalitatile eficiente de realizare a coeziunii grupului prin:
        -promovarea respectului fata de cei din jur;
         -crearea unui climat propice desfasurarii activitatii intregii zile.
Isi propune :
         -sa creeze o comunitate
         -sa incurajeze -ascultarea
          -impartasirea sentimente
         - participarea individuala si de grup;
         -sa-i invete pe copii deprinderile necesare devenirii unor membrii activi ai unui grup, ai comunitatii
        - sa promoveze respectul fata de cei din jur;
        - sa creeze un climat propice desfasurarii activitatilor;
       - sa exerseze deprinderi importante succesului scolar: de a asculta, de a vorbi,  de a scrie,  de a sintetiza informatii;
       - practicarea si exersarea unor trasaturi comportamentale.
           Ea parcurge urmatoarele momente:
- Calendarul naturii: pentru a crea copiilor abilitati de observare in legatura cu schimbarile care au loc in mediul inconjurator, ancorarea acestora in realitate, etc.
- Noutatile: dau elevilor posibilitatea de a se exprima liber, de a-si  prezenta propriile opinii, experiente si de a fi ascultat (elevul care se inscrie la noutati); de a pune intrebari (colegii).
- Mesajul zilei: face introducerea in tema, solicitand atentia copiilor. Este scris pe o pagina mare de hartie si asezat intr-un loc vizibil.
   Intalnirea de dimineata este urmata de activitatile pe centre care ofera elevilor posibilitatea:
·                    de a alege activitatea din centre(dupa ce acestea au fost prezentate),
·                    de a explora,
·                    de a-si asuma responsabilitati,
ele dezvolta:
·                    respectul,
·                    comunicarea,
·                    spiritul de cooperare;
Alternativa STEP BY STEP nu recurge la sistemul de notare cu calificative.
     Evaluarea cunoştinţelor fără notare se dovedeşte a fi o modalitate eficientă de urmărire a progresului şcolar în învăţământul primar. Instrumentele de evaluare se bazează pe consemnarea competenţelor ce trebuie achiziţionate de către elev pe parcursul anului şcolar, în concordanţă cu obiectivele prevăzute de programa analitică; precizează conţinuturile abordate, achiziţiile dobândite, eventualele dificultăţi, progresul şcolar şi unele observaţii. În alternativa STEP BY STEP se marchează gradul de achiziţie astfel: competenţă achizitionata, competenţă in curs de achizitionare, competenţă neachizitionata. Bilanţul de sfârşit de an constituie o sinteză a achiziţiilor elevului şi observaţii ale învăţătorului necesare pentru continuitatea educaţională.
  Programa scolara pentru clasele I-IV  este aceeaşi cu cea din învăţământul tradiţional ( deprinderi de limbă şi limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de măsurare, cele 4 operaţii aritmetice,  deprinderi artistice de desen, pictură, modelaj, muzică, cunoştinţe despre natură, dezvoltarea fizică, educaţie pentru sănătate).


                                                                                       Studenta:Ureche Ana

                   BIBLIOGRAFIA PROIECTULUI:
******Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita;
              Ministerul educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002
              Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003
              Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004
             Ionescu,M.- Managementul clasei, Ed.Humanitas Educaţional,Buc.,2003;
       Popovici,Şt. – Pedagogie alternativă, Ed. Pollirom, 2001;
       Preda,V. – Metoda proiectelor la vârste timpurii, Ed. Miniped, Buc., 2002;
       Preda,V. şi colectivul – Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2005;
*Modele teoretice si aplicative in invatamantul primar si prescolar
Editura Caruna Bistrita 2008-Horatiu Catalano
          **Dumitra Gherghina, Doina Serban - „Limba românã prin joc: ghid metodologic modele de jocuri didactice pentru grupa mare, pregãtitoare si clasa I-III”, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005.
             I.Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, I. Vlãsceanu - „DIDACTICA - Manual pentru clasa a X-a scoli normale”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1990.
              Rada Dumitru, Dana Spirescu, Elisabeta Andrei - „Culegere de jocuri didactice matematice”, Editura Fundatiei „D. Bolintineanu”,Bucuresti, 1999.
               Horatiu Catalano-“Modele teoretice si applicative in invatamantul primar si prescolar”. Ed.Karuna Bistrita,2008”
            D”Hainaut (coordonator) , „Pedagogia secolului XX” , „Programe de învaţamânt şi educaţie permanentă” , E.D.P. , Bucureşti , 1981.
*Montessori, Maria , „Mintea absorbantă” , traducere de Marcel
     Căpraru , Ed. Apa  , Drobeta Turnu Severin , 2006.
Revista „Învaţamantul preşcolar” , „Educaţia în 2001” , nr.3-4 , 2001.
„Revista de pedagogie” , nr.2 , 1991.
* Predarea orientata dupa necesitatile copilului” – Kate Burke Walsh in colaborare cu Institutul pentru o societate deschisa
Manualul cadrului didactic pentru intalnirea de dimineata „Buna dimineata! Ma bucur ca esti aici” – Colleen Bane

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu