Clasa Pregatitoare

Schimbări majore în sistemul educaţional. Clasa pregătitoare şi implicaţiile înfiinţării acesteia în învăţământul preuniversitar

 

Schimbări majore în sistemul educaţional. Clasa pregătitoare şi implicaţiile înfiinţării acesteia în învăţământul preuniversitar

Una dintre cele mai controversate modificări din legea educaţiei se va aplica începând cu următorul an şcolar. Este vorba de introducerea clasei pregătitoare sau clasa zero, cum mai este ea numită, în învăţământul primar, ceea ce înseamnă că toţi copiii de şase ani vor merge la şcoală. Dar suntem, oare, pregătiţi pentru o asemenea schimbare? Părinţii consideră copiii prea mici pentru a pleca la şcoală, cu atât mai mult, cu cât anul şcolar viitor aceştia ar servi drept cobai pentru această nouă lege, educatorii şi învăţătorii nu ştiu nici ei exact ce se va întâmpla, iar inspectorii şcolari aşteaptă o metodologie clară de la Ministerul Educaţiei.

La prima vedere, datele tehnice ale problemei par clare: potrivit legii, în clasa 0 vor fi înscrişi copiii care au împlinit 6 ani până în septembrie 2012. Cei născuţi în 2005 vor fi admişi în clasa întâi fără clasă pregătitoare, iar cei născuţi în 2006 vor intra în „clasa zero”. Pentru copiii născuţi în intervalul 1 septembrie - 31 decembrie 2006, părinţii vor putea să-şi mai ţină copiii încă un an în grădiniţă dacă aceştia nu sunt suficient de dezvoltaţi pentru a trece la următoarea etapă de şcolarizare. Însă în cazul în care aleg ca micuţii lor să rămână încă un an în grupa mare, în anul şcolar 2013-2014, aceştia vor intra tot în clasa pregătitoare.

Copiii născuţi în 2005 sunt ultima generaţie admisă în învăţământul primar fără să fi trecut prin clasa pregătitoare, care devine obligatorie din anul şcolar 2012-2013. Unii părinţi se tem că nu există infrastructura adecvată, iar o parte din elevi vor ajunge prea târziu în clasa I.

Copiii vor urma clasa pregătitoare la grădiniţă sau în şcoli, ambele tipuri de unităţi având posibilitatea să organizeze această formă de învăţământ, începând de la toamnă. Cei născuţi începând cu 2006 nu vor putea fi admişi în clasa I, dacă nu vor urma înainte de aceasta anul pregătitor.

Deocamdată nu se cunoaşte exact ce vor învăţa copiii la clasa pregătitoare pentru că încă nu a fost făcut public conţinutul curriculei. „Va avea elemente care ţin de învăţământul primar şi de cel preşcolar. Copiii vor primi noţiuni de limbă şi comunicare, cunoştinţe despre natură şi altele.”, a declarat Liliana Preoteasa, director la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Pentru copiii născuţi în intervalul 1 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006 părinţii vor putea opta dacă prelungesc încă un an grupa mare sau dacă cei mici merg în grupa pregătitoare.

În cazul în care copiii născuţi în intervalul 1 septembrie - 31 decembrie rămân încă un an în grupa mare, în anul şcolar 2013-2014 vor intra în clasa pregătitoare.

1.      Cadrul legislativ care prevede înfiinţarea clasei pregătitoare (0) în învăţământul obligatoriu

Actul normativ care prevede înfiinţarea clasei pregătitoare (0) în învăţământul primar obligatoriu este Legea educaţiei naţionale din 10 ianuarie 2011, care face următoarele precizări:

Titlul II, Învăţământul preuniversitar, Capitolul I, Dispoziţii generale:

Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial.

            Capitolul II, Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, Secţiunea 1, Dispoziţii generale

Art. 23. – (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a)      educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b)      învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

Capitolul II, Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, Secţiunea a 4-a, Învăţământul primar

Art. 29. – (1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.

(2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică  este corespunzătoare.

(3) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii cu cerinţe educaţionale speciale cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.

  Capitolul IV, Curriculumul învăţământului preuniversitar

Art. 67. – (1) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.

Art. 68. – (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe cheie care determină profilul de formare a elevului: competenţe de comunicare în limba română şi maternă, în limbi străine, de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere, sociale şi civice, antreprenoriale, de sensibilizare şi de expresie culturală, de a învăţa să înveţi.

(4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe cheie.

            Capitolul V, Evaluarea rezultatelor învăţării, Secţiunea a 2-a, Structura şi caracteristicile evaluărilor

Art. 74. – (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

            Titlul VII, Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 361. – (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1): a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013.

2.      Situaţia preşcolarilor care vor frecventa clasa pregătitoare în anul şcolar 2012-2013 în mediul urban al judeţului Bistriţa-Năsăud.

La nivel naţional s-a realizat o situaţie a numărului de preşcolari care vor frecventa clasa  pregătitoare în luna martie a anului şcolar trecut, iar la nivelul urban al judeţului nostru situaţia se prezintă astfel:

·        Beclean: - 78 preşcolari sunt înscrişi în anul şcolar 2011-2012 în grupa mare, preşcolari care conform Legii nr. 1/2011 vor fi înscrişi în anul 2012-2013 în clasa pregătitoare, dintre care 8 sunt la secţia maghiară.

·        Bistriţa: - 1080 preşcolari în grupa mare dintre care 145 la secţia maghiară şi 60 la secţia germană.

• Năsăud: - 68 preşcolari în grupa mare.
• Sîngeorz-Băi: - 100 preşcolari în grupa mare.

La nivelul oraşelor din judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au luat în calcul grupele mari înscrise în învăţământul particular ci numai cele care funcţionează în cadrul învăţământului de stat.

3.      Impactul trecerii clasei pregătitoare în învăţământul primar în rândul învăţătorilor, educatoarelor şi părinţilor la nivelul oraşului Beclean.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud clasele pregătitoare vor funcţiona numai în cadrul Şcolilor primare sau gimnaziale şi vor fi conduse de un cadru didactic cu specializările profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar conform adresei MECTS nr. 611 din 21.02.2011. În conformitate cu adresa sus menţionată Inspectoratele Şcolare Judeţene sunt cele care au decis unde va funcţiona clasa pregătitoare şi cine o va conduce.

În continuare vom face o scurtă prezentare a impactului acestei clase asupra părinţilor, educatoarelor şi nu în ultimul rând asupra învăţătorilor din oraşul Beclean, precum şi în rândul directorilor de grădiniţe şi şcoli generale din judeţ.

În acest sens am conceput chestionare pentru fiecare categorie în parte: educatoare/învăţători, părinţi şi directori care au fost completate de o parte dintre părinţii, educatoarele, învăţătorii şi directorii din oraşul Beclean (anexa 1, 2, 3).

Eşantionul care a făcut obiectul studiului şi cercetării , cât şi a valorificării modului de receptare a metodologiei prezentate în partea de documentare, este format din patru categorii:

·        25 – educatoare;

·        12 – învăţătoare;

·        38 – părinţi;

·        6 – directori de unităţi şcolare.

În toate cele trei chestionare au fost scrise patru întrebări identice pentru a putea vedea reacţia iscată de înfiinţarea clasei pregătitoare în rândul tuturor celor implicaţi.

La întrebarea: „Care este părerea d-voastră despre înscrierea obligatorie a copiilor de 6 ani în clasa pregătitoare?”, răspunsurile tuturor categoriilor de subiecţi au fost transpuse în figura 1.

           Figura nr. 1: Reprezentarea grafică comparativă a răspunsurilor  obţinute de la cele patru categorii de subiecţi la întrebarea comună nr. 1.

Făcând o scurtă analiză a răspunsurilor putem vedea că în afara directorilor de unităţi şcolare care au o părere foarte bună despre înfiinţarea clasei pregătitoare, restul subiecţilor o consideră nesatisfăcătoare. Sunt cadre didactice, atât educatoare cât şi învăţători care nu răspund acestei întrebări şi din studiul chestionarelor le-am încadrat în categoria de vârstă 51-60 ani, fapt care ne-a răspuns într-un el la dezinteresul faţă de această problemă.

Întrebarea: „După părerea d-voastră o astfel de măsură era necesară?” am întocmit graficul următor.

 

Figura nr. 2 Reprezentarea grafică comparativă a răspunsurilor  obţinute de la cele patru categorii de subiecţi la întrebarea comună nr. 2.

Şi la această întrebare numai directorii unităţilor şcolare au considerat că era necesară o astfel de măsură, celelalte categorii de subiecţi considerând-o o toană a ministerului care nu a realizat studii în teritoriu, nu a cerut părerea nimănui ci a decis în numele tuturor.

Întrebarea: „Unde credeţi că trebuia să fie inclusă clasa pregătitoare?” ne-a oferit răspunsuri destul de apropiate, fiecare dintre cele patru categorii de subiecţi considerând-o mai potrivită în cadrul grădiniţei decât în şcoală deoarece nu ar trebui reorganizat planul de şcolarizare şi nici extinderea şcolilor .

 

Figura nr. 3 Reprezentarea grafică comparativă a răspunsurilor  obţinute de la cele patru categorii de subiecţi la întrebarea comună nr. 3

Probleme cu sălile de clasă există în şcolile mari, care au căutat soluţii în funcţie de condiţiile existente. „Noi am făcut demersuri la minister în ceea ce priveşte includerea clasei pregătitoare în şcoli. Considerăm că cei mici au nevoie de joc, nu să stea cinci ani în învăţământul primar. Există o lipsă generală de reacţie. Suntem de acord cu actuala lege, dar nu suntem pregătiţi s-o aplicăm”, descrie realist situaţia prof. K.S., directorul unei şcoli generale din oraş. „Va trebui să renunţăm la o clasă întâi, din cele trei pe care le avem, iar sălile vor fi transmisibile, în ele învăţând după-amiaza cei de la gimnaziu”, explică directorul.

La altă şcoală, conducerea a găsit o altă soluţie. „Noi credem că ideea este binevenită, dar nu avem spaţiu. Am făcut demersuri la primărie pentru extinderea şcolii şi ne-au inclus în proiectul de investiţii. Când se va găsi sursă de finanţare, se va face proiectul propriu-zis de extindere”, a precizat prof. F.F., directorul unităţii de învăţământ.

O altă problemă cu clasele pregătitoare e că directorii de şcoli nu ştiu unde anume vor ţine elevii. Aproape fiecare şcoală are toate sălile ocupate. „Normal mi se părea să ni se dea şi soluţii pentru a organiza aceste clase. Dar ministrului nu-i pasă ce facem cu elevii”, se plânge un alt director, care spune că singura soluţie pentru şcolile care n-au suficiente clase este să ducă elevii de-a VI-a şi de-a VII-a după-amiaza la ore. Adică mutând povara de pe cei foarte mici pe cei mai puţin mici.

Pe de altă parte, însă, sălile în care vor învăţa cei mai mici dintre elevi nu pot fi identice cu celelalte. „Cred că va trebui să le punem ceva pe pereţi, să facem nişte clase mai vii, ca micuţii să nu simtă o prăpastie între grădiniţă şi şcoală”, afirmă unul dintre directorii care au răspuns chestionarului nostru. Nu ştie exact cum va face asta, pentru că încă nu există metodologia de organizare a clasei zero, şi nici programa şcolară după care acestea vor funcţiona. Practic, deşi înscrierile încep deja, părinţii nu au de unde afla ce vor face copiii lor în această clasă.

Lipsa spaţiilor nu este singura problemă cu care se confruntă învăţământul românesc. Conducerea inspectoratului, a şcolilor şi cadrele didactice aşteaptă din partea ministerului metodologia anunţată, care să clarifice mai mult situaţia.

Unii directori nici măcar nu au luat în calcul înfiinţarea acestor clase pregătitoare în anul şcolar 2012 – 2013. Ei spun că nu au spaţii suficiente.

Prin înfiinţarea claselor pregătitoare, elevii din clasele primare ar trebui să înveţe după-amiaza, dar legea interzice aşa ceva. Şi partea logistică lipseşte cu desăvârşire. Toate aceste minusuri şi probleme cu care se confruntă directorii fac ca această iniţiativă a Ministerului Educaţiei să nu poată fi pusă în aplicare, în special în şcolile din oraşe. Unii directori consideră că ar fi eficient ca grădiniţele să fie structuri ale şcolilor. Aşa ar fi mai simplu de transferat personalul de la o unitate la alta.

Un alt motiv ar fi spaţiul adecvat, nu doar din punctul de vedere al mobilierului, ci şi al ambianţei. Este vorba de vecinătatea grupei de grădiniţă, ce înseamnă vârste apropiate, iar trecerea către şcoală s-ar face mai uşor. Copilul ar trebui să se acomodeze la un pic de rigoare a orei, la obligativitatea prezenţei la şcoală, dar nu şi la celelalte aspecte, ce înseamnă comunicarea cu alţi copii în timpul pauzei, aspectul clasei, modalitatea de lucru a cadrului didactic. Astfel, copilul s-ar adapta mai uşor pentru trecerea la clasa a I. Educatoarele cu dublă specializare nu vor veni pe aceste posturi, ci vor rămâne la grădiniţă, aici vorbim de oraş, pentru că la ţară situaţia este alta. Dacă grădiniţele vor deveni structuri ale şcolilor, personalul circulă foarte uşor. Organizarea în felul acesta ar duce şi la realizarea de economie. Important, mai ales în contextul actual.

Întrebarea: „Dacă fiul/fiica d-voastră împlineşte 6 ani după începerea anului şcolar 2012-2013, îl veţi înscrie la clasa pregătitoare începând cu 1.09.2012?”.

 

Figura nr. 4 Reprezentarea grafică comparativă a răspunsurilor  obţinute de la cele patru categorii de subiecţi la întrebarea comună nr. 4

La această întrebare au predominat răspunsurile de felul nu ştiu/nu răspund atât în rândul învăţătorilor, directorilor cât şi a părinţilor.

„Unii părinţi nu sunt de acord să-i dea la şcoală pe copii la vârste înaintate, de exemplu la şapte ani şi şapte luni. Consideră că este cu atât mai bine cu cât copilul merge la şcoală mai devreme. Înainte grupa mare ţinea loc de clasa pregătitoare. În ţări ca Germania şi Franţa, copii încep şcoala la 6 ani, dar există şi alte state în care sistemul de învăţământ îi acceptă pe copii de la 4 ani”, a declarat Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Profesionale pentru Educaţie şi Cercetare EDUCER.  

Printre părinţi, părerile sunt împărţite. Unii s-ar bucura să-şi dea micuţii mai devreme la şcoală, iar alţii ar vrea să-i lase să mai copilărească. „Ar fi bine să poată merge de la şase ani la şcoală, să nu piardă timpul cu clasa pregătitoare. Dacă vrea să urmeze apoi o facultate care durează cinci ani, va termina oricum la o vârstă mai înaintată, ceea ce nu cred că e în avantajul său”, a declarat mama unui copil de cinci ani.

Pe de altă parte, alţi părinţi ar dori să le lase copiilor mai mult timp înainte de a trece la învăţat. „Oricum va avea mulţi ani de învăţat în faţă. Mai bine să-şi trăiască acum copilăria, să aibă timp să se joace. Nu cred că e vreo problemă dacă va merge la şcoală peste vârsta de şapte ani”, a afirmat mama altui copil aflat la grădiniţă.

Ca la orice început, şi acum se pune problema dacă vor exista spaţii suficiente pentru organizarea grupei pregătitoare şi dacă vor fi dotarea necesară şi personal special instruit pentru pregătirea celor mici.

„Singura problemă e că nu credem că şcolile sunt pregătite să preia clasa I şi clasa pregătitoare, mai ales la oraşe. Şcolile bune sunt căutate şi nu au spaţii suficiente. Mai e vorba şi de infrastructură - bănci, scaune, material didactic etc. Mai sunt probleme cu programa şcolară şi resursa umană. Noi am făcut obiecţiuni la Legea Educaţiei, dar nu au fost luate în seamă”, a declarat Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, unui cotidian naţional.

Şi acum vin nedumeririle părinţilor care au copii de 5 ani:

·        De ce dacă ceva funcţionează în această ţară (în acest caz grupa pregătitoare, care să ne amintim, nu exista „înainte“, ci a fost la rândul ei „implementată“, necesitând destul timp până a ajuns la normalitatea de acum, când funcţionează chiar bine), se trezeşte întotdeauna cineva să schimbe cu altceva, despre care nu se ştie dacă şi cum va funcţiona? (vorbim, fireşte, despre clasa 0 (zero)!

·        Cum poţi fii atât de neinspirat încât să vrei să muţi copiii de la grădiniţă la şcoală, pentru a face acolo grădiniţă (pentru că de fapt clasa 0 (zero) asta înseamnă), cu cadre didactice care nu sunt pregătite pentru aşa ceva, fiindcă sunt învăţători/învăţătoare, nu educatori/educatoare?

·        Nu ar trebui să ne întrebăm înainte ce fel de schimbare este aceasta, şi dacă nu cumva face ea mai mult rău decât bine – sau doar rău şi nici un bine? Cu excepţia cazului în care să presupunem că se doreşte numai o schimbare de „formă“ care doar să ne bulverseze pe toţi, deopotrivă părinţi, copii şi cadre didactice?

·        Dar, din câte ştiu eu, oamenii nu sunt cobai, deci nu se pot face experimente pe ei, oricât de distractiv ar fi. Atunci, nu ar fi mai bine să se ţină cont de părerea lor, a celor implicaţi direct?

·        Dacă vreţi cu tot dinadinsul schimbare, atunci măcar nu faceţi rău celorlalţi – în special când e vorba despre copii de 5-6 ani – şi decât să fie trimişi în clasa 0 (zero), mai bine lăsaţi-i să meargă direct în clasa I, cum a fost „înainte“. Sau, şi mai bine, daţi dovadă de înţelepciune şi de empatie,  şi lăsaţi lucrurile aşa cum sunt acum: grupa mare pregătitoare la grădiniţă, apoi clasa I la şcoală.

·        Trecerea clasei pregătitoare la şcoală va impune o altă modificare logistică, mulţi părinţi manifestându-şi dorinţa ca micuţii să rămână la şcoală pentru masă, odihnă şi pregătirea lecţiilor. Acest lucru se datorează în special faptului că programul lor de muncă este de opt ore şi nu au cu cine să-i lase după terminarea cursurilor. Era mai bine în cadrul grădiniţelor deoarece programul era de 10 ore incluzând trei mese pe zi la un preţ rezonabil.

Argumente în favoarea clasei pregătitoare dar şi dezavantajele acesteia (argumente în acest sens au unii învăţătorii şi directorii unităţilor şcolare)

În clasa I vin copii din diferite medii sociale, cu fel şi fel de probleme, de la grădiniţe diferite, de la educatoare diferite, cu nivel diferit de cunoştinţe, copii care au fost foarte puţin la grădiniţă sau chiar deloc. Toate aceste probleme noi trebuie rezolvate din mers. Este foarte greu aşa. Un lucru bine început este pe jumătate făcut! Programele trebuie revizuite, uşurate, număr de ore mai mic la toate clasele, materii mai puţine. Se pare ca noua lege va face acest lucru. Problema aceasta trebuia rezolvată de mult timp. Din 1997 o ţinem tot într-o reformă. Copiii refuză să înveţe din cauza că nu mai fac faţă cantităţii mari de cunoştinţe. Trebuie să se facă esenţialul, cunoştinţe ce le pot folosi în viaţă.

Problema nu o constituie numai spaţiul, ci hei-rup-ismul. La clasele existente deja, avem probleme cu programa şcolară, în general. Şi avem mari probleme cu manualele, cu curricula etc. Şi asta după mai bine de două decenii de adaptare, tranziţie, reformă. La clasa 0 nu avem nimic: spaţiu, curriculă, experienţă, nu ştim cu cine şi ce o să se facă (în afară de subiecţi - bieţii copii).

Dacă învăţătorii vor să-şi pregătească copiii pentru abecedar un an de zile, de ce n-ar vrea şi profesorii să-i ia la liceu mai din timp, pentru a-i pregăti? De ce nu şi universităţile n-ar începe de prin clasa a VI-a să ia copiii, pentru a avea un „material” mai bun după bac decât cel de acum?

În intenţie, anul pregătitor egalizează şansele: între copiii care au mers la grădiniţă şi cei care nu au mers, oferă o şansă de integrare copiilor care provin din medii defavorizate şi îndeplineşte funcţia educaţiei timpurii. Toate acestea, necesare pentru că grădiniţa nefiind obligatorie, în clasa I se întâlnesc copii cu fundamente extrem de variate. Aşa că principiul nu e rău. Intenţia e rezonabilă. Dar implicaţiile?

Un an în plus în şcoli şi aşa aglomerate duce în unele situaţii la programarea cursurilor pentru clasa a doua pentru după-amiază. La 7-8 ani, copiii nu ar trebui să stea singuri acasă dimineaţa şi nu ar trebui nici să facă performanţă intelectuală la ore la care cu numai unul-doi ani înainte aveau program de somn.

Sunt învăţătorii pregătiţi să predea jucându-se?  (dacă sunt, atunci de ce e traumatizantă trecerea?) „Trecerea bruscă de la jocurile copilăriei la activităţile şcolare poate fi uneori traumatizantă pentru copil. Primul contact cu şcoala trebuie să fie natural şi plăcut.(...) La această clasă, adesea sub forma ludică, copilul este pregătit pentru cerinţele mediului şcolar şi învaţă să fie responsabil.” (conform site-ului www.unpasinainte.edu.ro aparţinând MECTS).

Ne grăbim să ne aliniem, pentru ca Uniunea Europeana investeşte în educaţia timpurie. Iar noi cum investim? Aşa că de obicei: zicem printr-o lege ca să se facă. Şi se face. Improvizăm noi cumva cum şi cu ce, în contextul în care fiecare început de an şcolar găseşte şcolile în condiţii inacceptabile de funcţionare. În contextul în care în unele localităţi (judeţe), conflictul politic dintre primari şi prefecţi a lăsat şcolile fără căldură în plină iarnă.

Cursuri de specializare pentru învăţătoarele de la clasa zero

În ceea ce priveşte cadrele didactice care se vor ocupa de viitorii elevi, se pare că învăţătorii care au acum clasa a IV-a se vor împărţi în două de la anul: unii vor prelua clasa I, iar alţii, clasa 0. Acolo unde nu sunt suficienţi învăţători, clasa nou-formată poate fi preluată de un cadru didactic din ciclul preşcolar, cu condiţia ca acesta să fi absolvit cursuri de învăţământ superior, în urma cărora să fi obţinut specializare dublă (învăţământ preşcolar şi primar). Oricum, toate cadrele didactice care vor preda la clasa 0 vor participa la cursuri speciale de formare, cel mai probabil în vara acestui an. Luna aceasta se vor clarifica mai multe, urmând să apară şi metodologia MECTS destinată organizării clasei pregătitoare, care va cuprinde programa, planul-cadru şi precizări suplimentare referitoare la acest subiect. Tot atunci vom afla dacă micuţii vor face carte patru ore pe zi, precum şcolarii, sau li se vor insera între cursuri activităţi recreative, dar şi data de la care se pot face înscrieri pentru clasa 0.

Probleme există şi în ceea ce priveşte educatoarele cu dublă specializare, care începând din anul viitor vor trebui să predea la aceste clase pregătitoare timp de cinci ani. Nu se ştie cu precizie ce se va întâmpla cu clasele în care sunt elevi puţini, din satele răsfirate. Aceştia vor trebui aduşi la şcoala de centru, pentru a fi şcolarizaţi. „Doamnele educatoare ar putea trece să ia această clasă pregătitoare în cadrul şcolii, însă nu sunt prea multe opţiuni de genul acesta, să vină prin detaşare, la învăţământ primar. Se tem, probabil, că vor rămâne apoi mereu la învăţământ primar. Pentru că odată luată această clasă pregătitoare, trebuie dusă până la clasa a IV-a, iar cadrele ar însemna să lucreze cinci ani de zile cu acei copii, aşa cum spune articolul 4 din metodologie. Se merge pe continuitate. O problemă mare este şi în zonele izolate, unde avem clase simultane şi un singur post. Acolo sunt unu, doi sau trei copii pentru o clasă pregătitoare. Ce face învăţătorul care predă la clasă simultană, acela mai ia încă o clasă şi lucrează pe cinci programe? Legea spune că nu poţi avea cinci clase în sistem simultan, în consecinţă în anul şcolar 2012-2013 se va renunţa la una dintre clasele pregătitoare sau clasa I acolo unde nu ai transport să îi poţi duce la o şcoală de centru. La nivelul Inspectoratului şcolar sunt luate deja măsuri în acest sens datorită proiectării de către directori a Planurilor de şcolarizare.

În consecinţă anul viitor şcolar va fi unul de sacrificiu deoarece nu se vor egaliza şansele copiilor pentru a beneficia de egalitate şi echitate în învăţământ.

Catalog, calificative şi activităţi specifice ciclului primar

Tot ce înseamnă învăţământ primar se va regăsi şi aici. E adevărat că activităţile din cadrul unei zile de lucru vor fi atât pe parte de activităţi care să unească grupul, dar şi pe parte didactică, de predare, de repetarea unor elemente, dar nu exclude lucrul pe echipe, pentru a socializa, astfel încât, când ajung în clasa I, deja ei să aibă anumite abilităţi şi totodată să fie şi compatibili ca şi grup.

Programul va fi tot de 4 ore, exact ca şi până acum la ciclul primar: Care este ideea şi de ce s-a implementat această clasă pregătitoare la ciclul primar? Este o clasă obligatorie din ciclul de învăţământ, pentru că învăţământul va fi obligatoriu până la nouă clase. Momentan este până la 10 clase. Ei vor prinde cu 9 clase, incluzând aici clasa pregătitoare şi clasa a IX-a. Pornesc de la clasa pregătitoare şi termină la clasa a IX-a ciclul obligatoriu. Trebuie menţionat faptul că această iniţiativă şi acest articol de lege a fost construit tocmai pe baza unor analize. S-au depistat foarte mulţi copii care nu erau înscrişi în grădiniţe şi veneau la şcoală direct fără nici o pregătire. Acum nu mă refer la faptul că nu aveau o pregătire de specialitate, pentru că unii dintre copii erau foarte bine pregătiţi, dacă e să vorbim din punctul de vedere al scrisului, cititului şi matematicii, pentru că aveau bone acasă, învăţători puşi de părinţi, în schimb aveau o problemă de comportament în cadrul grupului. Şi atunci, tocmai pentru acest lucru, pentru că o parte dintre ei veneau şi muşcau alţi elevi sau muşcau învăţătoarea. În partea asta, de socializare, nu se descurcau sub nici o formă. E de ajuns să ai un singur elev de acest fel în cadrul unei clase şi atunci învăţătorul, în loc să facă educaţie, trebuia să se ocupe mai mult de ordine şi linişte.

Chiar dacă după denumirea clasei, micuţii din clasa zero doar se pregătesc de şcoală, de fapt vor fi şcolari în toată puterea cuvântului: vor primi calificative şi li se vor pune absenţe dacă lipsesc. Părinţii pot alege oricare şcoală pentru a-şi înscrie copiii, însă trebuie să ştie că la înscrieri au prioritate cei care locuiesc în vecinătatea unităţii de învăţământ ori care mai au fraţi sau surori în aceeaşi şcoală.

Regulile de disciplină impuse în şcoli ar putea fi prea stricte pentru un copil de 6 ani, consideră psihologul şcolar, viitoarea clasă 0 ar fi mai potrivită în grădiniţe decât în şcoli, unde copiii să nu fie nevoiţi să stea în bănci câte 50 de minute la rând.

Părinţii îşi doresc să afle încă de pe acum cu ce învăţător va păşi în sistemul educativ cel mic, însă în luna februarie vom şti exact care sunt cadrele didactice care se vor ocupa de cei mici. Personal există, însă nu s-a stabilit încă modalitatea de distribuire a acestuia. Există două variante: distribuirea de ISJ sau organizarea unor concursuri în unităţile de învăţământ, asta întrucât sunt unităţi de învăţământ unde concurenţa va fi destul de mare şi va fi „bătaie” pe învăţători. Aşadar, copiii născuţi în prima jumătate a anului 2006, până la data de începere a anului şcolar, respectiv 1 septembrie, nu vor avea de ales şi vor începe şcoala. Celorlalţi, născuţi după această dată, le rămâne varianta de a mai copilări încă un an, în cazul în care medicul de familie şi părinţii ajung la concluzia că cel mic nu este pregătit încă pentru acest pas important.

Însă înscrierea nu e atât de simplă cât pare. Fiecare părinte şi-ar dori să ştie ce învăţător va avea copilul său şi, în funcţie de asta, să-i aleagă şi şcoala la care-l înscrie. Până acum, la înscrierea în clasa I, asemenea informaţie era uşor de aflat: învăţătoarele care aveau într-un an clase de-a IV-a preluau în anul viitor, automat, picii din clasa I. Însă cum anul viitor vor începe şcoala atât elevi din clasele pregătitoare, cât şi cei din clasa întâi, majoritatea învăţătoarelor vor prelua elevii din clasa I, din pricina unui vechi obicei: au listele de înscrieri făcute de mai multe luni, înscrierea oficială fiind doar o formalitate.

„Eu îmi las copilul pe mâna acestui învăţător cinci ani. E normal că vreau să ştiu cine şi cum este”, explică o mămică ce trebuie să-şi înscrie copilul în clasa zero.

Nu va avea cum să afle, însă, căci învăţătoarele pentru clasa pregătitoare vor fi angajate abia la vară. Examenul de titularizare a fost eliminat, la fel ca repartiţia judeţeană a cadrelor, iar şcolile trebuie să organizeze singure concursuri, iar conform metodologiei ele se ţin doar la vară. Aşa că acum, când se fac înscrierile pentru clasa zero, părinţii n-au de unde şti cine le va educa odrasla vreme de cinci ani.

În acest caz Ministerul Educaţiei se contrazice: a blocat posturile de câţiva ani, iar angajarea unor cadre didactice noi este interzisă. Dar, odată intrată în vigoare obligativitatea înfiinţării clasei pregătitoare, vor trebui angajaţi oameni noi. Un alt aspect este că metodologia spune clar să nu se înfiinţeze posturi în plus. La oraş nu dispui de mişcarea personalului între structuri, pentru că există personalitatea juridică care înseamnă altceva. 

Dar cea mai frumoasă şi inedită găselniţă pe care o pun în practică  reprezentanţii Ministerului Educaţiei este de a înfiinţa la nivelul fiecărui Inspectorat Şcolar un telefon “telverde” unde părinţii pot cere orice fel de informaţii cu privire la mult discutata clasă pregătitoare.

Începând din această lună părinţii vor putea suna să stea de vorbă cu inspectorul desemnat pentru a afla toate detaliile privind clasa pregătitoare. Clasa pregătitoare este menită să pregătească copiii care nu sunt încă apţi să intre în clasa întâi. La grădiniţă e o atmosferă destinsă, totul este colorat, e plin de jucării, pe când în primul an din învăţământul primar deja este o altă atmosferă, mai sobră. Este o trecere prea abruptă între cele două etape”, a declarat unul dintre inspectorii de specialitate care răspunde la un astfel de tel-verde. Copiii care vor avea 7 ani împliniţi la 1 septembrie 2012 vor intra în clasa întâi pentru anul şcolar 2012-2013, iar copiii de 6 ani vor putea merge atât în clasa pregătitoare cât şi în clasa întâi, în funcţie de cum vor decide părinţii. De asemenea, spaţiul în care vor funcţiona aşa numitele clase pregătitoare va fi în incinta şcolilor sau la grădiniţă, cu condiţia ca aceasta să fie structură în cadrul unei şcoli cu personalitate juridică. Clasa pregătitoare completează învăţământul obligatoriu de zece ani la modul 1-4-5. Mai exact e vorba de clasa pregătitoare, patru clase primare şi cinci clase gimnaziale. În concluzie, primul an din liceu va fi făcut la şcoală.

4.      Concluzii

 Cert e că, între atâtea necunoscute, părinţii nu prea au de ales. Trebuie să-şi înscrie micuţii la şcoală şi să înceapă de acum să-i pregătească pentru schimbare. Obişnuindu-se şi ei, la rândul lor, cu ideea că micuţii lor, mai mult decât alte generaţii din ultimele două decenii, de când se tot încearcă reforma educaţiei, fac parte dintr-un nou experiment, într-o tranziţie fără sfârşit.

Clasa pregătitoare se organizează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică în care există nivelul de învăţământ primar acreditat sau autorizat, dar poate funcţiona şi în cadrul unităţilor de învăţământ preşcolar - grădiniţe - care sunt structuri ale unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică în care există nivelul de învăţământ primar acreditat sau autorizat, potrivit Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Pentru a-şi putea menţine grupele şi pentru a putea fi plătite (din acest an se va face plata în funcţie de coeficientul per elev), de anul viitor grădiniţele vor fi nevoite să primească copii de la doi ani.

Părinţii sunt, însă, şi mai derutaţi de aceste modificări pe care le consideră în defavoarea copiilor, încărcaţi de responsabilităţi greu de dus, de la vârste tot mai mici. Părinţii tineri au emoţii pentru că nu ştiu încă, oficial, unde să îşi înscrie copiii care împlinesc anul acesta 6 ani.

Referitor la perioada de înscriere, se aude că aceasta va avea loc la începutul lunii februarie, nefiind stabilit un calendar precis. Însă cel mai probabil părinţii îşi vor putea înscrie copiii în clasa pregătitoare la începutul lunii februarie. Când va fi o dată precisă, se va anunţa..

Încă nu se ştie ce şcoli au suficiente clase să-i primească pe prichindei şi dacă sunt destui învăţători. Dar Ministerul Educaţiei a decis ca, înainte de înscriere în clasa întâi, după „clasa zero”, să se realizeze o evaluare a copiilor.

Astfel, în fiecare şcoală se va forma o comisie alcătuită din învăţător, profesor psihopedagog, profesor psiholog şcolar, profesor logoped, consilier şcolar, medicul şcolar şi părintele copilului evaluat.

La final, ei vor completa un raport din care să reiasă nivelul de dezvoltare a copilului, din punct de vedere fizic, emoţional, social, al cunoştinţelor, al limbajului şi comunicării, precum şi dacă poate învăţa uşor (anexa 5).

Potrivit noi Legi a Educaţiei, acest raport de evaluare va fi confidenţial şi face parte din „dosarul” elevului pe tot parcursul anilor de şcoală. Din datele obţinute despre copil, acesta ar putea fi îndrumat să îşi dezvolte talentele şi abilităţile.

Un proiect, orice proiect, din orice domeniu, trebuie să plece de la o stare de fapt, să fixeze obiectivele şi să precizeze mijloacele şi resursele prin care acestea vor fi atinse.
Concluzia unanimă este că acum nu există decât o stare de fapt: copii (încă) în grădiniţe.

            Bibiografie:

            1.  Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011, din 10 ianuarie 2011;

          2. Adresa nr. 611/21.02,2011, MECTS, Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe tot parcursul vieţii;

          3.  Metodologia de organizare şi administrare a evaluării dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare;

            4.   www.unpasinainte.edu.ro;

            5.   www.edu.ro.

Autori: 
Coasă (Apan) Dorina Irina
Mican (Zsigmond) Anca Melania
Păltinean (Şinar) Violeta-Cristina