Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din gradinita si scoala primara
Membrii
grupului:-Flamand (Scridonesi) Victoria
-Anton Emilia
-Pop Adina
-Matei Cornelia
-Flamand
(Varvari) Maria
-Ureche Ana
I.ACTIVITATILE
COMUNE/ACTIVITATILE PE DOMENII EXPERENTIALE
1.Activitatile integrate si
eficienta lor in actul didactic
“Lasati copilul sa vada,sa auda,sa
descopere,sa cada,sa se ridice si sa se insele.Nu folositi cuvinte cand actiunea,faptul insusi,sunt posibile.”Pestalozzi
Pornind de la acest indemn,trebuie
sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii
reale,posibile,sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze
capacitatea de a opta si de a decide.Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINITA
putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil?Aici departe de forfota si
apasarea cotidianului,copilul intra intr-un mediu cald,protector si
stimulativ,un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care
literature,muzica,artele plastice,natura,miscarea,socialul sunt intr-un
permanent dialog intre ele si implicit cu copilul.
2.Integrarea curriculara in gradinita
Termenul de curriculum integrat,asa cum este definit de diversi autori
sugereaza in primul rand corelarea continuturilor,insa acest demers necesita o
abordare curriculara in care punctual de pornire este cel mai adesea
finalitatea/finalitatile urmarite,in functie de care sunt alese toate celelalte
componente ale procesului instructiv-educativ.
~Activitatile
pe domenii experentiale
-sunt activitatile integrate
sau pe discipline desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in
functie de temele mari propuse de curriculum,precum si de nivelul de varsta si
de nevoile si interesele copiilor din
grupa.
~Domeniile
experentiale:experiente de invatare
in domenii de cunoastere interdisciplinare
Cele
5 domenii principale de cunoastere sunt:
1.Domeniul estetic si creative
2.Domeniul om si societate
3.Domeniul limba si comunicare
4.Domeniul stiinte
5.Domeniul psiho-motric
Combinarea
acestor domenii experentiale este inlesnita de organizarea continuturilor pe
cele 6 teme generale propuse de curriculum:
1.Cine sunt/suntem?
2.Cum este/a fost si va fi pe pamant?
3.Cand/cum si de ce se intampla?
4.Cine si cum
planifica/organizeaza o activitate?
5.Ce si cum vreau sa fiu?
6.Cu ce si cum exprimam ceea ce
simtim?
Toate tipurile de activitati(activitati
commune,jocurile si activitatile alese,rutinele si tranzitiile,activitatile
optionale) desfasurate in gradinita,reprezinta momente,oportunitati de invatare
in modul cel mai natural al copilului.
3.Modele de integrare curriculara
Literatura de specialitate ofera o serie de modele de
organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.
a).Modelul integrarii ramificate-elementul central al acestui model este tema studiata
b).Modelul integrarii liniare(modelul hibridarii)-in acest nivel integrarea curriculara se face in jurul
unei finalitati de transfer,de tipul”dezvoltarea comportamentului social”
c).Modelul integrarii secventiale-in acest model,cunostintele de aceeasi sfera ideatica
sunt predate in proximitate temporala.
d).Modelul curriculum-ului infuzionat-specificul acestui model consta in studierea unor teme
diverse din perspective unui centru de interes care poate fi temporar sau
permanent.
e).Modelul integrarii in retea-este solutia de integrare pe care o propune metoda
proiectelor de investigare-actiune.Pornind de la subiectul proiectului,copiii
opteaza pt o retea de teme si resurse de studio correlate cu tema centrala.
f).Modelul polarizarii-implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere in
jurul caruia,pentru realizarea unor obiective specifice,sunt polarizate
segmente din alte discipline.
5.Sugestii de planificare a
activitatilor instructiv-educative
Procesul instructiv-educativ
desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare,sau echipe de
educatoare,punerea in valoare a propriei experiente didactice,prin activitati
educative cu character integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.Se
impune,asadar ca procesul educational sa fie creative,interdisciplinar,complex,sa-i
stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.
Ofer in continuare o exemplificare:
Tema
saptamanii:Natura
Subtema:Aspecte de iarna
Luni:
Activitati
alese:a)Biblioteca:”Citim
imagini cu aspecte de iarna”
b)Stiinta:”Sortam si
decupam imagini pentru calendarul naturii”
c).Constructii:”Omul
de zapada”
Activitati
obligatorii:a).Cunoasterea
mediului:lectura dupa imagini”A sosit iarna”
b).Activitatea muzicala:”Tine
baba iarna sfat” de L.Comes
Activitati
alese:a).Educatie
rutiera:”Unde ne jucam/ne dam cu saniuta?”
b).Jocuri in aer liber:”Oameni de
zapada”
Marti
Activitati
alese:a).Biblioteca:”Cum
este vremea”-convorbire
b).Joc de rol:”De-a
gospodinele”
c).Joc de masa:”Ce
se potriveste iarna”
Activitati
obligatorii:a).Activitate
matematica-joc de rol”6 nasturi pentrul omul de zapada (predare-invatare)
b).Educatie pentru societate:poveste
create de copii:”Fapte bune,fapte rele”
Activitati
alese:jocuri
in aer liber”Urme in zapada”
Miercuri
Activitati
alese:a).Biblioteca:”Formulam
propozitii despre iarna”
b).Arta:”Crengute de
brad cu promoroaca”
c).Constructii:”Crengute
de brad”(din betisoare)
Activitati
obligatorii:a).Educarea
limbajului:povestirea educatoarei”Baba iarna face pozne” de Bogdanov
b).Educatie fizica:invatarea
mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol.Joc”Trecem puntea”
Activitati
alese:a).Educatie
pentru sanatate:”Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna”
b).Joc sensorial:”Rece-cald”
Joi
Activitati
alese:a).Biblioteca:repetam
poezii despre iarna
b).Stiinte:”Cum se
formeaza partia de schi,patinoarul”
c).Joc de rol:”De-a
doctoral”
Activitati obligatorii:a).Activitate matematica:compunerea
si descompunerea nr.6 (exercitiu
cu mat.individual)
b).Activitate
practica:taiere”Fulgi de nea”
Activitati
alese:concurs
de ghicitori
Vineri
Activitati
alese:a).Biblioteca”Gaseste
cuvantul potrivit”
b).Arta:modelaj”oameni
de zapada”
c).Joc de creatie:”In
lumea povestilor”
Activitati
obligatorii:a).Educarea
limbajului:povestirea copiilor”Baba iarna face pozne”
b).Activitate
artistico-plastica:picture”Peisaj de iarna”
Activitati
alese:jocuri
de miscare alese de copii
Activitate gospodareasca:”Ordine
la jucarii”
6.Concluzii
Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de
gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind
anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o
parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt
extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat. De retinut este
faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa
de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt
oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa
coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca
metoda de baza a acestui proces.
Abordarea integrată a activităţilor promovează învăţarea centrată pe
elev, acesta beneficiind de :
~
mai multă libertate de acţiune
~
posibilităţi de a se manifesta natural;
~
oportunităţi de a se implica în pregătirea activităţilor căutând şi
aducând diferite materiale de acasă;
~
sporirea încrederii în propriile posibilităţi, devenind capabili să
îndeplinească sarcinile ce şi le-au ales sau li s-au încredinţat;
~educarea capacităţii de a
colabora cu co-vârstnicii, de a lucra în grup, de a ajuta la îndeplinirea
sarcinilor echipei;
Educatoarea, preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de
învăţare interesante pentru copii are următoarele oportunităţi:
~cunoaşte mai bine copii;
~încurajează diferite tipuri de comportament, depistează altele nedorite;
~poate aplica metode noi, activ-participative;
~stabileşte relaţii de tip colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din
unitate, cu părinţii copiilor.
Studenta:Flamand(Scrinonesi)Victoria
II. ACTIVITATI DIDACTICE ALESE DE COPII
Conceptul de „joc liber” este
fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la
jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul
liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca.
Jocurile si activitatile alese,constituie un
mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu
alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta. Activitatea
pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca
participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in
situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in
cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza
in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru.
Conceptul de „joc liber” este
fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la
jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul
liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca. Jocurile si activitatile
alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul
relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale
pe care le reflecta.Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre
copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi
proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in
perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si
motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini
care privesc intregul grup de lucru.
Reusita desfasurarii jocurilor
alese depind in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul
educational.Acesta trebuie sa stimuleze copilul ,sa il ajute sa se orienteze
,sa il invite la actiune.Astfel ,daca este vorba de activitati desfasurate in
sala de grupa ,educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului
in centre ca:biblioteca,coltul casutei,jocul de rol, constructii,stiinta,
arte.Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale,
de
spatiul si de nivelul de varsta al copiilor.Materialele se vor regasi zilnic in
centrele de interes deschise ,nu trebuie sa fie aleatorii ,ci atent alese,in
stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in
derulare.Participarea activa a copiilor la aceste activitati influentate de
antrenarea lor zilnica in activitati variate si capabile sa il cucereasca prin
farmecul lor,sa le dezvolte imaginatia si sa le incite gandirea .
Copilul invata prin jocurile si activitatile alese:
1.Sa
decida asupra jocului si jucariilor.Aflat in fata mai multor posibilitati
,copilul invata sa aleaga ceea ce i se potriveste,invata prin experienta
proprie .
2.Sa
fie responsabil pt decizia luata.Faptul ca isi alege singur jocul si datorita
acestei alegeri numai el stie sa explice
ce face si cum face,ii ofera bucuria independentei si in acelasi timp
raspunderea rezultatelor.
3.Sa
aibă incredere si curaj.Mediul securizat si stimulativ ,care sustine si
incurajeaza dezvoltarea personalitatii copilului atat global cat si in componentele ei, oferta
cunoastere propriilor forte ,incredere si creativitate
4.Sa
devina independent in luarea deciziilor ,organizarea jocului si alegerea
relatiilor sociale cu egali si cu educatoarea.Intr-un astfel de aranjament al
spatiului ,copii au ocazia de a se intalni in activitate cu ceilalti,iar
acestei relatii devin libere ,sunt orientate indirect de educatoare prin
comunicare ,cooperare ,colaborare ,respect ,negociere,acceptare ,toleranta
,prietenie
5.Sa
careceteze si sa experimenteze noi solutii.Acest lucru este posibil numai daca
ei simt libertatea si au siguranta ca greselile nu le sunt aspru sanctionate.
6.Sa
se cunoasca .Acest lucru se poate realiza prin amenjarea adecvata a spatiului
.Prin sprijin ,interes si intelegere petru eforturile copiilor,educatoarea
contribuie la constructia delicata a imaginii de sine a fiecaruia.
In cadrul sectorului „joc
constructii” pe teme ca :”ladite pt legume si fructe,cartierul nostru
,parcul de joaca ,adapostul pt animale,casa bunicilor,oraselul copiilor”etc am
incurajat lucrul si invatarea pe grupuri mici si in perechi.Participand la
realizarea unei constructii copii au exersat folosirea in comun a seturilor de
jucarii si cooperarea cu ceilalti traind bucuria lucrului bine facut ,si s-au
implicat potrivit intereselor si posibilitatiilor lor in vederea ducerii la bun
sfarsit a sarcinilor asumate de grup,au capatat incredere in fortele proprii.
Activitatile desfasurate la sectorul „jocuri de masa” reprezinta o oportunitate pentru realizarea
lucrului copiilor in grupe sau in perechi.Gruparea copiilor in vederea
participarii la aceste jocuri este o problema de maiestrie didactica .De
fiecare data am incercat sa grupez copiii tinand cont de principiul incluziunii
si de necesitatea asigurarii egalitatii de sanse tuturor copiilor.
La sectorul „biblioteca”
copiii folosec in comun o gama variata de materiale.Activitatiile desfasurate
aici pun copiii in situatia de a
colabora in relizarea unor activitati diverse:citire de imagini,auditii de
povesti,de cantece ,jocuri pt identificarea literelor si cifrelor,concursul de
ghicitori.Participarea la aceste activitati este un bun prilej de a determina
copii sa lucreze productiv in gup,schimbul de opinii dintre copii fiind
inveritabil prilej de a-si dezvolta
abilitatiile de cooperare si de ajutotr reciproc.
Jocurile
si activitatiile desfasurate pe arii de stimulare faciliteaza invatarea prin
cooperare ,ilustreaza ideea de interdependenta pozitiva:un copil nu poate reusi
fara ceilalti. Solicitand copiii sa lucreze in colaborare pt realizarea unor
sarcini,promovam o imbinare a invatarii individuale cu cea de grup cat si o
atenuare a unei individualizarii exagerate a invatarii.
Sa nu
uitam ca fiecare copil are ceva bun ,iar varstele micicand se formeaza imaginea
de sine si incepe procesul de construiere a caracterului si respectului de sine ,educatoarea trebuie
sa ii valorizeze pe toti ,stimulandu-i individual in acelas timp.
Studenta:Anton Emilia
III.ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA
Activitatile de dezvoltare
personala includ rutinele,tranzitiile si activitati din perioada dupa-amiezii(pentru grupele cu program
prelungit),inclusiv activitatile optionale .
1.
RUTINELE
Conform noului
curriculum, rutinele sunt activitatile-reper după care se derulează
întreaga activitate a unei zile. Ele
acoperă nevoile de
bază ale copilului
şi contribuie la dezvoltarea globală a acestora. Rutinele înglobează, de fapt, activităţile de tipul:sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena-spălatul
şi toaleta, masa de prânz, somnul/ perioada de relaxare de după –
amiază, gustările, plecarea copiilor
acasă.
Avantajele şi importanţa
rutinelor:
~Rutina
are rolul de a focaliza
atenţia copilului, de a-l
linişti şi relaxa;
~Rutina
zilnică este foarte
benefică pentru copii, datorită faptului
că anticiparea a
ceea ce va
urma conferă un
sentiment de siguranţă
şi încredere.
~Copiii mici
sunt debusolaţi de
dezorganizarea unei zile, aşadar, un ritual, o
activitate devenită obişnuinţă, le crează
confort psihic, le conferă
încredere şi stabilitate;
~Atunci când
un copil nu
depinde de un
program, comportamentul lui reflectă
lipsa acestuia, fiind haotic
şi inconştient.
Sosirea şi
plecarea copiilor se
vor face într-o
atmosferă destinsă, astfel încât
copilul să perceapă
acţiunile ca fiind
fireşti şi să
nu fie supus
stresului schimbării. Aceste momente
capată un bogat
conţinut educativ, relaţia educatoare-copil-părinte conferindu-le
o veritabilă valoare
pedagogică: obişnuirea
copiilor de a
veni şi de
a pleca aproximativ
la aceeaşi oră, formarea
şi dezvoltarea sentimentului
de răspundere pentru
curăţenia corporală şi
ţinuta vestimentară, precum şi
cunoaşterea şi respectarea
unor reguli legate
de sănătate şi
regimul de viaţă. Se
insistă acum asupra
momentului de salut, iar
copilul va fi
încurajat să se
descurce cu dezbrăcatul
şi cu aranjarea
hainelor în locul
special amenajat.
Spălarea pe
mâini îi
oferă educatoarei ocazia
de a formula
mici probleme: numărul balonaşelor
de săpun, unde merge
apa care curge
la robinet, de ce
trebuie să tragem
apa la toaletă, precum şi
formarea deprinderilor de a se
spăla pe mâini
înainte şi după
masă, de a se
spăla pe mâini
după folosirea toaletei. Exemple de
teme:,,Nu uitaţi!’’,
,,Primul lucru mă
spăl’’ , ,,Curat şi sănătos’’, ,,Stop microbilor şi
bolilor!’’, etc.
Servirea mesei nu este
un act de sine,
ci şi
un prilej pentru
formarea unor deprinderi
alimentare favorabile, un
stil de viaţă
sănătos. Copiii vor fi
îndrumaţi cu răbdare
şi perseverenţă pentru
a folosi corect
serveţelul la masă, de
a strânge resturile
alimentare şi de
a le duce
la coşul de
gunoi, de a
mânca singuri fără
să se murdărească, să mestece
bine şi să
înghită, de a avea
o atitudine corespunzătoare în
timpul mesei: să vorbească
încet, să nu se
joace, să formuleze politicos
dorintele. Exemple de teme: ,,Mica
gospodină’’, ,,Facem ordine după
ce am luat
masa’’ , ,,Azi sunt foarte
ordonat/ă’’, ,,Ce mese curate’’, ,,Coşuleţul va zambeste”.
Somnul de zi al
copiilor nu este numai
o cerinţă fiziologică,
ci şi un
prilej oferit copiilor
de a câştiga
independenţa prin exersarea
unor deprinderi individuale
privind îmbrăcarea şi
dezbrăcarea. În special la
grupele mici, educatoarea va
dezvolta un ritual
zilnic premergător somnului: lectura unei
poveşti, audierea de muzică, ritual ce
îi va ajuta
pe copii să-şi
formeze reflexul de
a se odihni. Exemple de
teme:,,Ne pregătim de
culcare’’, ,,Când e patul
aşezat, eu sunt gata
de culcat’’, ,,Moş Ene
a venit pe
la gene’’, ,,Ascultăm povestea’’, ,,Cine adoarme
primul’’, etc.
Întâlnirea de
dimineaţă ocupă un
rol important în
cadrul programului zilnic, reprezintă un
moment prin care
se creează o
atmosferă vioaie, prietenoasă,
în cadrul căreia
copiilor li se
exersează deprinderi şi
abilităţi importante, de raportare
pozitivă la cei
din jur, de recunoaştere
a valorii fiecăruia.
Ea este o
activitate planificată,
structurată, în care educatoarea
îi anunţă programul
zilei, îi învaţă ritualuri
şi deprinderi necesare
pentru a deveni
buni membri ai
unui grup. Durata întâlnirii
de dimineaţă este
de 15-25 minute, iar locul
de desfăşurare este
acelaşi pe tot
parcursul unui an
şcolar.
Structura întâlnirii de
dimineaţă:
Salutul- prima secvenţă
a întâlnirii de
dimineaţă constă în
întâmpinarea tuturor celor
prezenţi în clasă. Acest
moment cultivă norme
de bază în
comportamentul copiilor, îi învaţă
respectul pentru cei
din jur şi
creează premizele pentru
formarea unui colectiv
sudat, bazat pe
prietenie. În fiecare zi
salutul va fi
diferit, distractiv, respectuos
şi mobilizator. Exemple:,,Bună dimineaţa, Ana.Mă bucur
că te văd!’’, ,,Bună dimineaţa, Maria.Ce frumoasă
eşti azi!’’, ,,Bună dimineaţa, albinuţelor’’, ,,Bună dimineaţa, copii isteţi!’’, ,,Bună dimineaţa,
greieraşilor’’, etc.
Prezenţa copiilor în
grădiniţă se poate
realiza tot în
cadrul întâlnirii de dimineaţă.
Fiecare copil are un cartonaş
cu un semn
individual şi numele lui scris pe
el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu uşurinţa desenul şi
numele şi pot
să-şi plaseze cartonaşul
în locul pentru
cei prezenţi.
Împărtăşirea
cu ceilalţi- este cel
mai important moment
al întâlnirii de dimineaţă, deoarece copiii
schimbă impresii, opinii,
păreri cu ceilalţi. Ei
îşi transmit, cu sinceritate, grijile, problemele,
experienţele proprii, părerile despre
un anumit eveniment,
întâmplări la care
au fost martori. Pot
fi ajutaţi de educatoare
cu întrebări:,,Ce ai
văzut în drum
spre grădiniţă?’’, ,,Văd că
mama te-a îmbrăcat
mai gros/ mai subţire.De
ce?’’, ,,Te-am văzut ieri
în parc.Cu cine
te jucai?’’,etc.Aceste întrebări
Activitatea
de grup- este crearea coeziunii
grupului, accentuarea
cooperării,includerii şi participării.Activitatea de grup
încurajează exprimarea liberă, comunicarea, învăţarea socială, într-un mediu
bazat pe încredere
şi susţinere. Fiecare membru
al grupului se
integrează jucându-se, cântând,
luând parte, alături de grup, la
activităţi distractive, plăcute,
energizante,non-competitive.Acest tip
de activitate promovează
dezvoltarea unităţii grupei, cooperarea şi
rezolvarea unor probleme, alcătuirea unui
repertoriu de cântece
şi poezii proprii grupei.
Noutăţile
zilei-
reprezintă partea finală
a întâlnirii de
dimineaţă. Obiectivul principal al acestui moment este
furnizarea de informaţii Noutăţile zilei pot cuprinde: o
formulă de salut
specială, informaţii
calendaristice, un mesaj despre
o nouă şi
interesantă temă de
discuţie, informaţii despre un
eveniment care va
avea loc în
grădiniţă, o anumită sarcină/
cerinţă care trebuie
urgent îndeplinită, anunţuri speciale, surprize, evenimente,
întâmplări deosebite.
TRANZIŢIILE sunt
activităţi de scurtă
durată, care fac trecerea de
la momentele de rutină
la alte tipuri/ categorii de
activităţi de învăţare, de
la o învăţare
la alta, în diverse
momente ale zilei. Mijloacele de
realizare a acestui
tip de activitate
variază foarte mult, în
funcţie de vârsta
copilului, de contextul momentului
şi de calităţile
cadrului didactic. În acest sens, ele
pot lua forma
unei activităţi desfăşurate
în mers ritmat, a
unei activităţi care
se desfăşoară pe
muzică sau în
ritmul dat de
recitarea unei numărători
sau a unei
framântări de limbă, a
unei activităţi în
care se execută
concomitent cu momentul
de tranziţie, respectiv un
joc cu text
şi cânt cu
anumite mişcări cunoscute
deja de copii,
ACTIVITĂŢILE OPŢIONALE intră
tot în categoria
activităţilor de învăţare, respectiv a
celor de dezvoltare
personală şi se
includ în programul
zilnic al copilului
în grădiniţă. Ele sunt
alese de către
părinţi, din oferta prezentată
de unitatea de
învăţământ la 15 septembrie
şi aprobată de către
Consiliul de Administraţie şi de Comisia
Metodică din grădiniţă, în
urma analizei condiţiilor materiale
şi umane existente.Aceste activităţi sunt
realizate de către
educatoare sau de
către profesori specializaţi
în diferite discipline.În
cazul desfăşurării unui
opţional de către
educatoare, aceasta va
stabili obiectivele,
conţinuturile şi modalităţile
de realizare în
funcţie de tipul de opţional ales, nivelul
grupei, particularităţile individuale ale copiilor ,durata opţionalului,etc.În acest
caz, educatoarea va întocmi
o planificarepentru opţionalul
ales şi o va supune
Comisiei metodice din
grădiniţă în vederea avizării.
Activităţile opţionale vizează diferenţiere
şi individualizare şi vin
în sprijinul valorificării şi dezvoltării unor aptitudini individuale şi a
unor nevoi personale.
Studenta:Pop Adina
IV. JOCUL CA ACTIVITATE DIDACTICA EFICIENTA LA VARSTA PRESCOLARA SI SCOLARA MICA
“Copilul rade: “Intelepciunea mea e jocul”
Batranul
tace: “Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea”
Pentru prescolar si scolarul mic orice activitate este joc:
„Jocul este munca, este binele ,este datoria, este idealul vietii. Jocul este
singura atmosferã în care fiinta sa psihologicã cere sã respire si, în
consecintã, sã actioneze” spune Claponde în „Psychologie d’enfant”. Schiller scria:
„Omul nu este întreg decât numai atunci când se joacã”. Joaca „este o
manifestare spontanã, înrãdãcinatã in mecanismele biologice inconstiente,
expresia unui instinct al juisãrii,pe care îl întâlnim, sub forme elementare, si
în lumea animalã ” (Paul Cornea).
Jocul (din latinescul jocus
=
glumã, apropiat de ludus=amuzament,joc)ocupa locul preferat in
activitatea cotidianã a copilului. A ne întreba de ce, pentru copil, aproape
orice activitate este joc, înseamnã a ne întreba de ce este copil.
Una
dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este
jocul.Incorporat in activitatea didactica ,elementul de jos imprima acesteia un
caracter mai viu si mai atragator,aduce varietate si o stare de buna dispozitie
functionala,de veselie si de bucurie,de divertisment si de destindere,ceea ce previne
aparitia monotoniei si a plictiselii,a oboselii.Restabilind in echilibru in
activitatea scolarilor,jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale
acestora generand o motivatie secundara dar stimulatorie,constituind o prezenta
indispensabila in ritmul accelerat al muncii scolare
Numai un joc didactic, bine
pregãtit poate avea o mare valoare educative.Eficienta jocului didactic depinde
de felul în care educatoarea, învãtãtorul/institutorul sau profesorul stiu sã
asigure o concordantã între tema jocului si materialul didactic existent, de
felul în care stie sã foloseascã cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor,
fãrã sã neglijeze recompensa.Jocul didactic ca metodã în care
predominã actiunea didacticã simulatã se foloseste mai ales în învãtãmântul
preprimar si primar. Prin el „se valorificã la nivelul instructiei finalitãtile
adaptive de tip recreativ proprii activitãtii umane, în general, în anumite
momente ale evolutiei sale ontogenetice, în mod special” (Sorin Cristea Dctionar de termeni pedagogici,Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1998).
Pedagogia scolara
stiintifica ne invata ca jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de
activitate a copilului generate de trebuinte,dorinte,tendinte specifice
copilului prescolar De aceea jocul constituie o forma de manifestare intalnita
la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.Se poate spune ca jocul
constituie una din formele cele mai importante de activitate a prescolarului.In
gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de
activitate realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv,antrenant si
usor asimilabil de catre copil.copilul se joaca de la intrarea in gradinita
pana la micul dejun,in timpul activitatilor comune,apoi se distreaza jucandu-se
in timpul activitatilor complementare.
La varsta prescolara
jocul este o realitate permanenta.Copilul de 3-6 ani se joaca cea mai mare
parte a timpului si pe masura cresterii si dezvoltarii sale joaca sa ia forme
din ce in ce msai complexe si diverse,influientand si subordonand toate
celelalte actiuni de viata,interese si preocupari.|Din perspectiva pedagogica
jocul este considerat un mijloc de instruire,o forma de educatie,o modalitate
pedagogica-terapeutica,avand astfel o varietate de semnificatii de natura
constructiva.
Jocul
este o activitate instructiv-educativa placuta si atractiva si pentru scolarii
mici.El contribuie in mare masura la
verificarea,precizarea,adancirea,sistematizarea si consolidarea cunostintelor,la
educarea memoriei si gandirii,la dezvoltarea creativitatii etc.Pentru micii
scolarii,jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltarii
psihice,avand un rol deosebit de important in pregatirea acestora pentru scoala
si pentru integrarea lor sociala.Prin joc copilul isi afirma
personalitatea,calitatile sale psihice, vointa,inteligenta, gandirea.
Scolarul mic se poate afirma si prin
activitatea scolarã ce se valorificã prin note, acestea se sumeazã în medii,
rezultatul final al învãtãrii fiind tardiv din punct de vedere al evaluãrii, pe când
jocul se consumã ca activitate creând bucuria si satisfactia actiunii ce o
cuprinde.Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii
de vârstã asemãnatoare fie din cauzã cã
nu sunt obisnuiti, fie din cauzã ca nu au cu cine, ramân nedezvoltati din punct
de vedere al personalitãtii. Jocul oferã
copiilor o sumã de impresii care contribuie la înbogãtirea cunostintelor
despre lume si viatã, totodatã mãreste capacitatea de întelegere a unor situatii complexe,
creeazã capacitãti de retinere stimulând memoria, capacitãti de concentrare, de supunere
la anumite reguli, capacitãti de a lua decizii rapide, de a rezolva situatii-problemã,într-un
cuvânt dezvoltã creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil
vrea sã se joace cu un alt grup de copii, el acceptã regulile în mod deliberat,
voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate
de grupul respectiv înainte ca el sã intre în joc.
De ce folosirea elementului de joc în
activitatea didacticã este beneficã?
În
primul rând, jocul didactic sporeste atractivitatea lectiei, aduce acea stare
de bunã
dispozitie functionalã, de bucurie si destindere, menitã sã
previnã aparitia monotoniei si
oboselii. Totodatã, jocul fortificã energiile intelectuale si
fizice, generând o motivatie
secundarã stimulativã.
Prin
natura meseriei sale, învãtãtorul rãmâne mereu copil, întelegând mai bine ca
oricine
dorinta si nevoia de joc a acestuia.Pentru a deveni „joc didactic”,
o activitate trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele exigente:
• sã realizeze
un scop si o sarcinã didacticã;
• sã
foloseascã elemente de joc în vederea realizãrii sarcinii propuse;
• sã aibã un
continut accesibil si atractiv;
• sã
utilizeze reguli de joc, cunoscute anticipat si respectate de cãtre elevi.
Desfãsurarea jocului didactic va trebui sã cuprindã urmãtoarele etape:
• introducereaîn joc (discutii pregãtitoare);
•
anuntarea titlului jocului si scopului acestuia;
•
prezentarea materialului;
•
explicarea si demonstrarea secventelor jocului;
•
fixarea regulilor;
•
executarea jocului de cãtre elevi;
•
complicarea jocului; evaluarea (inclusiv a conduitei).
O lectie, oricât de bine pregãtitã în
plan metodic, este supusã si ea legilor memoriei, iar cunostintele
în cadrul ei, supuse perisabilitãtii dacã nu se vor gãsi acele cãi care sã le
fixeze în memoria copilului. Si unul
dintre marile secrete rãmâne jocul didactic, prin contributia sa la cresterea
valorii formative a cunostintelor, la dezvoltarea capacitãtii creatoare ale
elevilor. Rãmâne de îndeplinit încã o conditie esentialã: învãtãtorul va trebui
sã fie el însusi creator, creativitatea fiind cea care îl va deosebi
întotdeauna pe învãtãtorul foarte bun de cel bun.
JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI
Jocul “ Sa face cunostinta,,
Scopul:
-Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si ,,
destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu, cel
al gradinitei sau al scolii.
-Incurajarea copiilor sa participe activ la joc, sa-si
depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari.
Sarcina jocului:
Autoprezentarea
si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul
cumparat
Regulile jocului:
Copilul care
raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea
lui..
Elemente de joc
Fiecare raspuns
corect va fi rasplatit cu aplauze
Cei care gresesc
sunt ajutati de educatoare.
Desfasurarea
jocului
Participantii
sunt asezati in cerc. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere
un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: ,,Eu sunt
Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Jocul se desfasoara in sensul acelor
de ceasornic. Fiecare copil se prezinta , anunta ce doreste sa cumpere pentru
el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa
, mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Ex ,, Eu sunt Tincuta si vreu
sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’
Varianta
Copiii stau in
cerc . Un copil spune ,,Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o
papusica.....’’, urmatorul spune: ,, o papusica si un prosopel...’’,urmatorul
trebuie sa puna in saculet un obiect nou, dar sa nu uite sa mentioneze
obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.In momentul cand un copil uita
sa mentioneze un obiect , iese din cerc si jocul continua fara el.
Studenta:Matei Cornelia
V. ALTERNATIVA EDUCATIONALA MONTESSORI
“Prima noţiune pe care copiii
trebuie să o capete pentru a fi discicplinaţi, în mod activ, este aceea de bine
şi de rău, iar sarcina educatoarei constă în a împiedica pe copil să confunde
binele mobilitatea şi răul cu activitatea cum se considera până acum, scopul
nostru este să creăm o disciplină a muncii, a binelui şi nu am imobilităţii şi
pasivităţii...copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele
în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis
sufletul omului. Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur,
să gândească singur; aceast este arta celor ce aspiră să slujească spiritul”.
Maria
Montesori – “Descoperirea copilului”
Dr. Maria Montessori a accentuat ideea
conform căreia fiecare copil trebuie văzut ca un individ cu personalitate unică
şi potenţial intelectual unic. În scrierile sale pune accent pe cât de
important este pentru părinţi şi educatori să admită nielul de dezvoltare şi
rata progresului pentru fiecare copil, în mod individual, aşa cum este el.
Indiferent de naţionalitate sau etnie, toţi copiii au aceleaşi nevoi de bază,
trec prin aceleaşi stadii, ea numind aceste stadii “perioade senzitive”.
În cadrul metodei sale, Dr. Montessori a
conceput un rol cu totul nou pentru educator.Copiii învaţă singuri, folosind
materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să
stimuleze şi să ghideze activitatea acestora. Educatorul nu se amestecă niciodată
atnci când un copil e concentrat, şi nu intervine decât dacă a constatat că
acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi
colegi Ajutorul pe care un educator Montessori îl oferă copilului este
întotdeauna extrem de limitat – atât cât să se asigure că acesta a ieşit din
impas. Copilul nu este corectat atunci când greşeşte. Educatorul Montessori nu
pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră că
singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din
mulţumirea de sine, din faptul că a realizat un lucru bun şi corect bazându-se pe propriile lui puteri.
Principiile metodei Montessori:
-În loc sa înlăturăm obstacolele ce-i stau în cale, ajutăm copilul să le
depaşească;
-Principiul de bază la metoda Montessori este auto-educarea şi aplicarea
celor învăţate direct, nemediat;
-Copilul este privit ca un om în toată firea, i se respectă
personalitatea, deoarece este un idivid unic si irepetabil
-Copilul este ajutat să-şi dezvolte voinţa, acordându-i-se libertate
asupra hotărârilor sale, este îndrumat să gândească şi să acţioneze
independent;
-Copilului îi este dat prilejul de a-şi urma propriul ritm de învăţare,
deoarece copiii nu-şi doresc doar sa înveţe, ci să înveţe ceva anume, într-un
anumit moment dat;
-Încurajearea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care să le
respecte
Programul Montessori
Ani de observare a pacientilor au
determinat-o pe Maria Montessori sa realizeze faptul ca micutii trec prin etape
ale dezvoltarii foarte bine definite. Prin urmare, la scoala Montessori, copiii trec prin trei
cicluri – 1 (3-6 ani), 2 (6-9 ani), si 3 (9-12 ani) – in loc de clasele
obisnuite.Clasa Montossori este o comunitate de aproximativ 25 de copii in
varsta de pana la 3 ani, atat baieti, cat si fete. Copiii mai mari ii vor
invata pe cei mici, in consecinta le va creste increderea in sine, iar
cunostintele se vor solidifica. Vor dobandi si un simt al raspunderii fiind
liderii clasei, care mai tarziu le va imbunatati imaginea de sine. Intre timp,
copiii mai mici sunt initiati catre munca avansata prin observarea celor mai
mari. Cu o astfel de varietate de niveluri in clasa, fiecare copil poate lucra
in ritmul sau.
Prescolarii
Clasa prescolarilor este atractiva,
cu multe materiale si activitati atent concepute. Copiii sunt liberi sa se
angajeze in orice tip de activitati care ii preocupa. Pot lucra individual, cu
un prieten sau cu un grup de prieteni. Pot petrece oricat de mult timp doresc
pentru orice activitate. Au posibilitatea de a face lucruri pe care le vad
acasa, la parinti. Pot pregati mancare, cum ar fi coptul cartofilor, decojirea
rosiilor, taiatul bananelor, spargerea nucilor sau stoarcerea bananelor. Se pot
ocupa de tamplarie, cum ar fi lucrul cu ciocanul, folosirea cuielor sau
taiatul. Pot invata sa lege sireturile la pantofi, sa foloseasca un fermoar si
nasturi. Pot asculta muzica, pot canta, dansa, si pot invata sa cante la un
instrument etc.
Scoala primara Montessori.
Copiii lucreaza cu diverse materiale
definite care ii ajuta sa invete prin intermediul unui proces activ. Prin
utilizarea unor astfel de materiale copiii pot confectiona propriile lor carti,
pot desena propriile lor harti sau fuse orare si isi pot dezvolta propriile lor
proiecte. Ca rezultat, clasa este ocupata, fiind un loc minunat pentru copii.
Din moment ce clasa este bine organizata, copiii isi dau seama ca pot lucra
fara sa astepte sa vina profesorul la clasa.
De la programul Montessori la scoala.
Copiii de la programul Montessori
iubesc scoala si de obicei sunt interesati de aproape orice. De obicei sunt
prietenosi, generosi, cooperativi si respectuosi atat cu ei cat si cu ceilalti.
Din acest motiv, se adapteaza indiferent de locul in care merg in urma
participarii la programul Montessori.
Studenta:Flamand(Varvari)Maria
VI. STEP BY STEP ,
alternativa la
invatamantul traditional
“NU-TI LASA COPIII SA SE LIMITEZE
LA CEEA CE STII TU, PENTRU CA
EI S-AU NASCUT IN ALTE
VREMURI”
Proverb ebraic
Programul STEP BY STEP pentru invatamantul primar este
o metodă alternativă de educaţie a copiilor , creata ca raspuns la marile schimbari ce se petrec in
societate. Necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca
luam in considerare fluxul de informatie
din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si
noile descoperiri privind activitatea mentala.În România a debutat în anul 1994
sub numele de Head Start, iar în 1995 a luat numele de STEP BY STEP.
În acest sistem educaţia se bazează pe achiziţiile
psihologice ale dezvoltării copilului şi vizează cultivarea tuturor calităţilor
potenţiale ale acestuia. Toţi ştim că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri
diferite şi că există perioade critice, individualizate, de dezvoltare. Copilul
învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Aceasta aternativa
educationala incurajeaza copiii sa devina cetateni activi si sa aprecieze
valorile inerente unui mod de viata democratic. Dascalii ii indruma in
efectuarea alegerilor , copiii din aceste clase sunt incurajati in a-si forma si
exprima propriile opinii.
Buna desfasurare a
activitatilor in clasele STEP BY STEP este favorizata de amenajarea salii de
clasa. Astfel, se face o delimitare spatiala a centrelor de activitate prin:
-amenajarea
mobilierului si etichetarea acestora;
-asezarea
materialelor pe specificul centrelor;
-functionalitatea
spatiilor de expunere: dulapurile, tabla. Peretii reflecta temele si subiectele
in curs de predare;
-implicarea
copiilor si a parintilor in dotarea centrelor si amenajarea clasei
Centrele
de activitati la clasa I sunt:
-Citire
-Scriere
-Matematica
-Constructii
-Arta
-Stiinta
Fiecare zi , intr-o clasa STEP BY
STEP, incepe cu Intalnirea de dimineata. Intalnirea de dimineata reprezinta una din
modalitatile eficiente de realizare a coeziunii grupului prin:
-promovarea respectului fata de cei din
jur;
-crearea unui climat propice
desfasurarii activitatii intregii zile.
Isi propune :
-sa creeze o comunitate
-sa incurajeze -ascultarea
-impartasirea sentimente
- participarea individuala si de grup;
-sa-i invete pe copii deprinderile
necesare devenirii unor membrii activi ai unui grup, ai comunitatii
- sa promoveze respectul fata de cei
din jur;
- sa creeze un climat propice
desfasurarii activitatilor;
- sa exerseze deprinderi importante
succesului scolar: de a asculta, de a vorbi,
de a scrie, de a sintetiza
informatii;
- practicarea si exersarea unor
trasaturi comportamentale.
Ea parcurge urmatoarele momente:
- Calendarul naturii: pentru a crea copiilor abilitati de
observare in legatura cu schimbarile care au loc in mediul inconjurator,
ancorarea acestora in realitate, etc.
- Noutatile: dau elevilor posibilitatea de a se exprima liber,
de a-si prezenta propriile opinii,
experiente si de a fi ascultat (elevul care se inscrie la noutati); de a pune
intrebari (colegii).
- Mesajul zilei: face introducerea in tema, solicitand atentia
copiilor. Este scris pe o pagina mare de hartie si asezat intr-un loc vizibil.
Intalnirea de dimineata este urmata de
activitatile pe centre care ofera elevilor posibilitatea:
·
de a alege activitatea din centre(dupa ce acestea au
fost prezentate),
·
de a explora,
·
de a-si asuma responsabilitati,
ele
dezvolta:
·
respectul,
·
comunicarea,
·
spiritul de cooperare;
Alternativa STEP BY STEP nu recurge la sistemul de notare cu
calificative.
Evaluarea cunoştinţelor fără notare se
dovedeşte a fi o modalitate eficientă de urmărire a progresului şcolar în
învăţământul primar. Instrumentele de evaluare se bazează pe consemnarea
competenţelor ce trebuie achiziţionate de către elev pe parcursul anului
şcolar, în concordanţă cu obiectivele prevăzute de programa analitică;
precizează conţinuturile abordate, achiziţiile dobândite, eventualele
dificultăţi, progresul şcolar şi unele observaţii. În alternativa STEP BY STEP
se marchează gradul de achiziţie astfel: competenţă achizitionata, competenţă
in curs de achizitionare, competenţă neachizitionata. Bilanţul de
sfârşit de an constituie o sinteză a achiziţiilor elevului şi observaţii ale
învăţătorului necesare pentru continuitatea educaţională.
Programa scolara pentru clasele I-IV este aceeaşi cu cea din învăţământul
tradiţional ( deprinderi de limbă şi limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de
măsurare, cele 4 operaţii aritmetice,
deprinderi artistice de desen, pictură, modelaj, muzică, cunoştinţe
despre natură, dezvoltarea fizică, educaţie pentru sănătate).
Studenta:Ureche Ana
BIBLIOGRAFIA PROIECTULUI:
******Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita;
Ministerul
educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii"
;Ed. Miniped. Buc2002
Revista
Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003
Revista
Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004
Ionescu,M.-
Managementul clasei, Ed.Humanitas Educaţional,Buc.,2003;
Popovici,Şt. – Pedagogie
alternativă, Ed. Pollirom, 2001;
Preda,V. – Metoda proiectelor
la vârste timpurii, Ed. Miniped, Buc., 2002;
Preda,V. şi colectivul – Ghid
pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2005;
*Modele
teoretice si aplicative in invatamantul primar si prescolar
Editura Caruna Bistrita
2008-Horatiu Catalano
**Dumitra Gherghina, Doina Serban - „Limba
românã prin joc: ghid metodologic modele de jocuri didactice pentru grupa mare,
pregãtitoare si clasa
I-III”,
Editura Didactica Nova, Craiova
I.Cerghit, I. T.
Radu, E. Popescu, I. Vlãsceanu - „DIDACTICA
- Manual pentru clasa a X-a scoli normale”, Editura
Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1990.
Rada Dumitru,
Dana Spirescu, Elisabeta Andrei - „Culegere
de jocuri didactice matematice”,
Editura Fundatiei „D. Bolintineanu”,Bucuresti, 1999.
Horatiu Catalano-“Modele teoretice si applicative in invatamantul primar
si prescolar”. Ed.Karuna Bistrita,2008”
D”Hainaut (coordonator) , „Pedagogia secolului
XX” , „Programe de învaţamânt şi educaţie permanentă” , E.D.P. , Bucureşti ,
1981.
*Montessori, Maria ,
„Mintea absorbantă” , traducere de Marcel
Căpraru , Ed.
Apa , Drobeta Turnu Severin , 2006.
Revista „Învaţamantul preşcolar” , „Educaţia în 2001” ,
nr.3-4 , 2001.
„Revista de pedagogie” ,
nr.2 , 1991.
* Predarea orientata dupa
necesitatile copilului” – Kate Burke Walsh in colaborare cu Institutul pentru o
societate deschisa
Manualul cadrului didactic
pentru intalnirea de dimineata „Buna dimineata! Ma bucur ca esti aici” –
Colleen Bane
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu