Colaborarea cu familia în cadrul Alternativelor Educaționale din România

Colaborarea cu familia în cadrul

Alternativelor Educaționale din România

1.     PARTICIPAREA FAMILIEI ÎN CADRUL PROGRAMULUI STEP BY STEP

“A fi bun este un lucru nobil, dar a-i învăţa pe alţii să fie buni este şi mai nobil”

- MARK TWAIN

             Scopurile programului Step by Step sunt fixate în funcţie de nevoile copilului, nevoi intelectuale,

 sociale şi de dezvoltare ale acestuia.

              Programul pentru învăţământul primar stabileşte patru obiective :

-          să pregătească indivizi dispuşi să se instruiască toată viaţa

-          să asigure continuitatea şi metode practice de dezvoltare

-          să creeze un mediu de instruire bazat pe respect reciproc şi principii democratice

-          să se asigure că toţi copiii vor dobândi deprinderi eficiente artistice, etice şi practice.

Într-o clasă în care învăţarea se realizează potrivit programului Step by Step, elevul se dezvoltă într-o atmosferă de încredere şi se simte ajutat . Fiecărui copil i se cere după posibilităţile lui, sarcinile de învăţare fiind formulate diferenţiat. Învăţătorii care lucrează în această alternativă percep fiecare copil ca fiind unic, demn de înţelegere şi respect.

          Modelul acestui program include implicarea prin participarea familiei, didactici adecvate ce ţin cont de personalitatea copilului, centre de activitate în sălile de clasă, instruirea continuă a învăţătorilor, poziţia centrală a copilului în abordarea demersului educaţional bazat pe individualizare.

          Copiii vor atinge scopurile stabilite prin asumarea, în cadrul clasei, a  diferitelor roluri :

• de prieteni, copii vor învăţa să aibă încredere şi să se îngrijească de ceilalţi
• de parteneri, copiii vor învăţa să coopereze
• de gânditori, vor reflecta la acţiunile lor
• de ascultători, vor învăţa să devină auditori activi şi atenţi la public
• de organizatori, îşi vor planifica propriul studiu
• de interlocutori, îşi vor formula şi exprima propriile idei
• de persoane ce rezolvă o problemă, vor crea soluţii alternative
• de martori ai unor întâmplări, îşi vor dezvolta deprinderile necesare pentru a comunica propriile idei şi observaţii.

 Modelul Step by Step îşi propune să-i înveţe pe copii cum să devină participanţi responsabili într-o societate democratică.

              Programul Step by Step pentru învăţământul primar recunoaşte, respectă şi sprijină rolul părintelui ca prim profesor şi expert asupra copilului său. Acest program îi consideră pe părinţi ca parteneri în educaţia copiilor,  are încredere în responsabilitatea şi cooperarea părintelui şi a şcolii pentru a asigura succesul fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare.

              Comunicarea eficientă dintre părinte şi şcoală se bazează în primul rând pe încredere. Încă din clasa I, de la începutul parteneriatului dintre părinţi şi cadre didactice, învăţătorii trebuie să se gândească ce pot învăţa de la ei despre copii. Pentru aceasta aceştia trebuie să ştie să asculte. Ascultând atent părintele se poate stabili o relaţie deschisă de încredere şi sprijin reciproc. În relaţia de comunicare cu părintele, învăţătorul trebuie să fie:

Ø  prietenos – cel ce comunică prieteneşte este încurajator, admite contribuţiile altora, îşi exprimă deschis admiraţia şi respectul şi are tact

Ø  relaxat – cel ce comunică relaxat este calm şi atent, liniştit şi fără ticuri nervoase

Ø  atent – cel ce comunică atent ştie să asculte, este interesat de ceea ce i se spune şi reacţionează astfel încât celălalt are convingerea că e auzit

Ø  expresiv – cel ce comunică expresiv realizează un contact vizual frecvent şi susţinut cu expresii faciale şi gesturi dese

Ø  impresionat – cel ce arată că este impresionat tinde să fie rememorat datorită stimulilor pe care îi proiectează.

             În programul Step by Step pentru învăţământul primar, se organizează regulat întâlniri sau conferinţe cu părinţii. În clasa I, la şcoala noastră au fost organizate lunar. Prima întâlnire cu părinţii am organizat-o cu două luni înainte de a începe şcoala, în luna iulie, pentru a pune la punct unele probleme organizatorice, astfel încât elevii să înceapă în bune condiţii clasa I. Atunci când am considerat că este necesar, am pregătit chestionare referitoare la copii, care au fost completate de părinţi. Am încercat să-i obişnuim pe părinţi să nu fie reticenţi la activităţile desfăşurate în şcoală, să fie deschişi şi să prezinte toate problemele apărute pe întreg parcursul anului şcolar.

            De implicarea activă a părinţilor încă din primele clase beneficiază atât învăţătorii, cât şi elevii. Învăţătorii creează o atmosferă deschisă prin încurajarea părinţilor să vină la ore, să pună întrebări, să-şi împărtăşească ideile şi talentele.

Familia reprezintă primul educator al copiilor şi are o mare influenta asupra lor. Programul Step by Step recunoaște, respecta si sprijină rolul părintelui ca prim profesor si expert in educația copilului sau.

              În cadrul programului step by step, familiile sunt cele care consolidează si extind procesul de învățare realizat in clasa de elevi. În Step by Step, conferințele cu părinții se organizează regulat în scopul comunicării continue privind progresul fiecărui copil. Prima întâlnire cu părinții are loc cu  mult timp înainte de începerea anului școlar, cu scopul cunoașterii reciproce. La cea de-a doua, întâlnim copilul şi părinții, se face  cunoștință cu așteptările părinților privind anul școlar și se  stabilește de la început  o relație prietenoasă și deschisă.

Metodele de comunicare cu părinții :

•          scrisorile săptămânale;

•          buletine săptămânale sau lunare;

•          întâlniri ale grupului de părinți;

•          cafele de dimineață;

•         întâlnire de prânz sau seara la 4,30 când pleacă copii acasă;

•          schimb de cărți;

•          serbări , sărbători,zile de naștere;

Model de scrisoare de însoțire a setului de lucrări ale copilului

Având în vedere că părinții nu au timp uneori să vină la școală pentru a discuta dosarul copilului, se trimite acest dosar la domiciliul părinților. Iată  modelul de scrisoare mai jos care conține anunțul că dosarul va ajunge la părinți. Aceștia sunt rugați să răspundă utilizând un chestionar de luare la cunoștință a dosarului elevului.

Data

Către  părinții  lui : ………………………………………………………..

Copilul  dumneavoastră  vă  va  aduce  acasă  dosarul  pentru  luare  la cunoștință. Dosarul  conține  un  set  din  lucrările    copilului dumneavoastră.

Vă  rugăm  să  parcurgeți  toate  materialele  împreuna  cu  copilul, punându-i   întrebările  pe  care  le  considerați  necesare.  Vă  rugăm  să completați  chestionarul  alăturat.

Dosarul  acesta, fiind  parte  integrantă  din  programul  instructiv-educativ,  vă rugăm  să-l  restituiți  la  școală  în  termen  de  o  săptămână.

Vă mulţumim pentru ajutor și colaborare.

Cu multă  stimă,

Diferite modalități de implicare

Programul Step by Step consideră părinţii cei mai importanți consultanți în înțelegerea mai bună a fiecărui copil. Se includ părinții si în activitățile  de la  clasă.

O școala prietenoasa trebuie să  creeze climatul tuturor implicărilor părinților, care participă la toate activitățile clasei . În acest scop părinții acționează ca voluntari în cadrul școlii și al clasei de elevi.

Câteva din sarcinile părinţilor voluntari au fost:

- coordonatori ai unor evenimente speciale;

- reparații si îmbunătățiri;

- muncă la  bibliotecă;

- activități științifice și artistice;

- supraveghetori pe terenul de joaca al copiilor;

- organizatori ai zilelor de naștere - la STEP SE PRACTICA  ORGANIZAREA ZILELOR DE NASTERE;

- sarcini speciale: ex. organizarea de excursii

- colectori de fonduri( plata pentru masa la cantina)

CHESTIONAR REFERITOR LA COPILUL DUMNEAVOASTRĂ

1.      NUMELE, PRENUMELE COPILULUI

………………………………………………………………………………………

2.      ADRESA

………………………………………………………………………………………

3.      NUMELE, PRENUMELE TATĂLUI, LOCUL DE MUNCĂ

………………………………………………………………………………………

4.      NUMELE, PRENUMELE MAMEI, LOCUL DE MUNCĂ

………………………………………………………..………………………

5.      GREUTATEA ŞI ÎNĂLŢIMEA COPILULUI

………………………………..

6.      CE REZULTATE CREDEŢI CĂ VA OBŢINE ÎN ACEST AN ŞCOLAR?

………………………………..…………………………………………………………………

7.      DINTRE ORELE DE CURS, CE ORĂ ÎI PLACE MAI MULT?

………………………………………………..………………………………………………

8.      SUBLINIAŢI EXPRESIILE CE I S-AR POTRIVI CEL MAI BINE:

mobil, în mişcare, să se facă remarcat, se intimidează repede, închis în sine, visător, exuberant, cu capul în nori, combativ, rece, tenace, copilăros, nepăsător, serios, autoritar, personal, descurcăreţ, politicos, liniştit, metodic, neliniştit, indiferent, tăcut, morocănos, puţin afectuos

9.      PRECIZAŢI PROBLEMELE PE CARE LE ARE COPILUL DIN PUNCT DE VEDERE AL SĂNĂTĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI ŞI TREBUIE ŞTIUTE DE ÎNVĂŢĂTOARE 

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10.  CE LITERE ŞTIE DE LA GRĂDINIŢĂ ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11.  CE CIFRE CUNOAŞTE ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

                                           SEMNĂTURA PĂRINTELUI,

                                                   ………………………………..

CHESTIONAR ADRESAT PĂRINŢILOR

DATA:  

NUMELE ELEVULUI________________________________

VĂ RUGĂM SĂ RĂSPUNDEŢI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

v  AŢI CONSULTAT MAPA CU LUCRĂRILE COPILULUI ÎMPREUNĂ CU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ?

………………………………………………………………………………………

v  CARE PARTE V-A PLĂCUT MAI MULT?

………………………………………………………………………………………

v  AVEŢI VREO ÎNTREBARE REFERITOARE LA CONŢINUTUL MAPEI?

………………………………………………………………………………………

v  CE PROGRES ÎNREGISTRAT DE COPIL AŢI REMARCAT?

………………………………………………………………………………………

CHESTIONAR ADRESAT PĂRINŢILOR

DATA  OCTOMBRIE

NUMELE ELEVULUI________________________________

                                                          

VĂ RUGĂM SĂ RĂSPUNDEŢI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

v  CARE ESTE CEL MAI MARE MOTIV DE MÂNDRIE PRIVIND COPILUL DUMNEAVOASTRĂ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

v  CE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE COPIL LA ŞCOALĂ V-AR PLĂCEA SĂ CUNOAŞTEŢI?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

v  CUM V-AR PLĂCEA SĂ FIŢI IMPLICAT ÎN VIAŢA ŞCOLII ŞI A CLASEI ÎN ACEST AN ŞCOLAR?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

            Step by Step consideră părinţii ca primii învăţători ai copilului, parte din procesul de învăţământ. Părinţii sunt invitaţi să participe efectiv la clasă, la procesul de educaţie, bineînţeles sub auspiciile unei colaborări cu învăţătorul. Prezenţa unui părinte în clasă este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Poziţia “umăr la umăr” a educatorului cu copilul în centrele de activitate facilitează această participare. Lecţiile tematice unde un părinte poate aduce mai viu elemente din sfera lui de activitate îl pot transforma în personaj principal în educaţie. În comunicarea cu educatorul în clasă, se nuanţează specificul în dezvoltare al fiecărui copil, se găsesc modalităţi de cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare. Comunicarea copilului cu adulţii devine mai uşoară, el se exprimă mai liber devenind astfel mai transparent pentru părinţi.  

Accentul pus pe participarea  familiei în cadrul programului Step by Step este și el o particularitate unică. Prin programul Step by Step se emite convingerea că familiile au cea mai mare influență asupra copiilor și că ele sunt educatorii lor primari. Familiile doresc binele copiilor lor, urmărind ca ei să devină cetățeni realizați și plini de succese. De aceea, familiei trebuie să-i fie permis să joace un rol indispensabil în procesul educațional și să ofere ajutor la dezvoltarea experiențelor de asimilare și învățare din cadrul programului. Programul Step by Step va promova participarea familiei în modalități variate. Modelele vor varia de la centru la centru și de la familie la familie în funcție de diverse circumstanțe individuale și comunitare. Cu toate acestea, familiile vor încuraja să se implice în toate secțiunile programului.

Fiecare centru va avea o Cameră a Familiei unde membrii familiei să poată avea întrevederi cu educatorii, să poată împrumuta materiale, să poată afla despre progresul copilului, despre sănătate, disciplină și alte subiecte de interes. Această cameră va fi utilizată pentru întrevederi și discuții cu părinții. Familiile vor fi întotdeauna binevenite la centru pentru a-i ajuta pe copii, pentru a contribui la diferite activități și pentru a se întâlni cu echipa de educatori. Ele vor fi încurajate să se alăure activităților copiilor din grupă și să împărtășească acestora idei legate de înclinațiile și experiența proprie. Membrii familiei vor fi angajați ca ajutoare de educatori pentru a completa posturile de ajutoare de educator și vor fi încurajați să-și ofere serviciile în clasă, să construiască echipament, să ajute la organizarea de excursii în împrejurimi și la activități care îi interesează și la care pot participa.

            Un alt element al Programului Step by Step este Comitetul de Consultanță Familială, un comitet care va discuta operațiunile proiectului împreună cu echipa de educatori. Comitetul va fi constituit din părinții copiilor înscriși în program și va putea include și alți membri ai comunității. Programul Step by Step va include o Evaluare a Necesităților Familiei (ENF) pentru fiecare copil. Aceasta va furniza un profil general sau o imagine generală a fiecărei familii care este deservită de proiect.

            Răspunderea reciprocă: Părinții și educatoarele au în egală măsură răspunderea eforturilor comune pentru a dezvolta o relație de colaborare. Comunicarea, respectul, acceptarea diferențelor și căutarea intereselor copilului formează bazele unei bune relații. Nu e întotdeauna suficient să schimbi personalul și atitudinea familiei; de multe ori, oamenii de profesie în ceea ce privește educația și părinții trebuie să-și dezvolte noi abilități și practici pentru a stabili contacte de calitate.

            Șanse de colaborare: Membrii familiei vor putea alege dintre multe modalități și ocazii de a se implica în program. Vizitele la domiciliu vor fi programate la momente convenabile pentru familie și vor oferi educatoarei ocazia să cunoască familia și copilul în mediul lor propriu. Familia va fi încurajată să viziteze sala de clasă în orice moment. Părinții vor fi invitați să-și valorifice talentele alături de copii (lucrul în lemn, cusutul etc.). De asemenea, ei vor fi rugați să se pronunțe asupra carnetelor de notițe care sunt trimise acasă de educatoare. Când familiile comunică educatoarelor despre evenimente speciale din viața lor (zile de naștere, o slujbă nouă, vizite la rude, o excursie într-un oraș din apropiere) aceasta va găsi motivele care stau la baza potențialelor schimbări din comportamentul copiilor. Aceste evenimente pot deveni și ocazii de dialog între copii.

            Frecvența și varietatea ocaziilor ca membrii familiilor și educatoarele să lucreze împreună, să comunice și să-și împărtășească informații vor veni în întâmpinarea diverselor nevoi și preferințe ale fiecărei familii. De exemplu, dacă ambii părinți lucrează, ei au la dispoziție un timp limitat pentru a participa la programul școlar de zi cu zi. Comunicarea neîntreruptă cu acești părinți este foarte importantă, deci se vor sugera modalități creative pentru facilitarea comunicării. Un mic dejun, duminica, organizat pentru familii la școală, notițe și observații trimise la domiciliu de educatoare/învățătoare cu detalii despre activitățile preferate de copil. Se poate ca, într-o astfel de familie, un bunic/o bunică să aibă grijă de copii cât timp părinții sunt la serviciu. Bunica poate participa cu plăcere la o activitate săptămânală de gătit împreună cu copiii în sala de clasă. Aceasta permite copilului să aibă un membru al familiei care cunoaște noua lui lume, iar bunica, ajungând să cunoască mai multe despre activitățile din sala de clasă, își poate comunica impresiile și noutățile restului familiei.

            Comunicarea cu familiile face parte integrantă din răspunderile ce revin echipei de educatori/învățători. Toate familiile se preocupă de copiii lor și vor ca ei să învețe cu succes și cu plăcere. Școala reprezintă, mai mult ca sigur, prima experiență a copilului separat de familia lui și deci membrii familiei vor dori să cunoască cum copilul progresează. Echipa de educatori/învățători va dori să discute cu familia despre activitățile pe care copilul le desfășoară acasă și la școală, despre punctele forte și despre cele slabe, despre motive de îngrijorare din partea educatoarei/ învățătoarei.

            Dialogul deschis bazat pe încredere reciprocă, cere timp pentru a fi clădit. Unii părinți, care au avut experiențe negative în timpul propriilor ani de școală, se pot simți intimidați de prezența unor cadre didactice. Alții, care au fost învățați de profesorul „știe cum e mai bine”, nu pun la îndoială faptele acestuia. Cadrele didactice la rândul lor pot să fi avut experiențe negative, probabil unii părinți le-au dat lecții despre cum să-și facă meseria. Aceste atitudini sau sentimente pot obstrucționa o bună comunicare. Va fi important pentru echipa de cadre didactice să discute cu familia încă de la începutul Programului, explicându-i că este nevoie de informație din partea familiei. Talentul de a asculta este indispensabil dialogului deschis.

            Strategii de comunicare informală : Foarte adesea, un program încărcat și un orar de lucru prelungit au drept consecință lipsa de timp liber a familiei. De aceea, ocaziile informal de dialog dintre membrii echipei de cadre didactice și familie au o importanță deosebită în constituirea unei comunicări valide între casă școală. Multe echipe de cadre didactice pot dialoga cu familiile dimineața, când copilul este lăsat la școală, și după-amiaza, când copilul este luat acasă. Acestea sunt momentele când echipa de cadre didactice poate comunica familiei amănunte despre activitățile zilei, despre progresele copilului, amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau programul săptămânal. Multe programe educaționale includ comunicarea informală în orarele lor cu ajutorul planificării, la începutul și sfârșitul fiecărei zile școlare, de o așa manieră, încât familiile să fie întotdeauna binevenite în cadrul programului și al orarului zilnic.

            Comunicarea dintre cadrele didactice și familie poate fi facilitată și de trimiterea unei scurte note (a unui mesaj) către părinți, prin copil. Mesajele trebuie să fie scurte și clare și pot descrie o realizare a copilului, o nouă deprindere sau un nou comportament. Ele pot de asemenea să conțină mulțumiri adresate familiei pentru ceea ce a făcut pentru program. Familia apreciază gestul cadrului didactic de a trimite astfel de mesaje și se poate simți încurajată să trimită la rândul ei note echipei de cadre didactice. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient dacă cadrul didactic lucrează cu copilul la un proiect anume care este aprofundat acasă, cu părinții.

            Pentru o comunicare constantă, carnetele de dialog care circulă între casă și grădiniță sunt foarte utile. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detașabile, decorate de către copil, care sunt „transportate” înspre și dinspre școală de către copil sau de către un membru al familiei. Majoritatea programelor educaționale care utilizează această tehnică încearcă să comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel puțin o dată săptămânal.

            Afișierele  reprezintă o altă modalitate prin care se comunică informații familiilor într-o manieră informală. Informațiile de pe afișier pot fi adresate direct anumitor părinți. Ele pot fi: anunțuri ale diverselor întruniri, bilețele cu note despre comportamentul copilului au despre alte aspecte importante. Se pot prezenta și informații legate de activitățile petrecute la școală, produse artistice ale copiilor, povestiri despre excursiile făcute, compuneri, fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. De asemenea, pot fi afișate și liste cu orarul zilnic, note care trebuie semnate, liste cu instrucțiuni pentru voluntari. Informațiile de pe afișier pot repeta sau accentua date deja menționate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau înștiințările trimise acasă.

            Este important ca afișierele să fie frumos colorate și plăcute la vedere, aspectul lor trebuind, ca de altfel și conținutul, să fie schimbat frecvent. Familiile pot contribui la elaborarea acestor afișiere.

      Există momente când se dorește o comunicare programată, formală cu familiile. Vizitarea copiilor și a familiilor la domiciliu este o practică utilizată de multe programe. Vizitele la domiciliu trebuie efectuate de 2 ori  în timpul anului școlar, de obicei la începutul și respectiv sfârșitul anului. Scopul vizitei este buna cunoaștere a copiilor și a familiilor lor. Vizita reprezintă o bună cale de a stabili noi dialoguri și de a cunoaște membrii familiei.

Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru echipa de cadre didactice cât și pentru familii. Cadrul didactic poate afla lucruri interesante despre cultura familiei respective, modul de a interacționa, sau despre talentele și aptitudinile membrilor acesteia. În ceea ce privește membrii familiei, ei se bucură astfel de atenția cadrului didactic și văd cum cadrul didactic intră în contact comunicațional cu copilul. Familia poate împărtăși idei legate de anumite preocupări, neînțelegeri sau obiective specifice referitoare la copilul lor. Cadrul didactic are șansa de a discuta pe larg despre progresele și succesele individuale ale copilului.

Familiile în sala de clasă:  Pentru a ajuta familiile să se simtă binevenite și în largul lor în sala de clasă e nevoie de mai mult decât o simplă notiță scrisă sau de o invitație  unică, izolată. Programul Step by Step se bazează pe o strânsă colaborare și comunicare între cadre didactice și familii. Participarea membrilor familiei este foarte necesară, materializându-se în exprimarea în scris a cerințelor și necesităților lor și în dialoguri cu echipa de cadre didactice pe marginea diverselor posibilități și ocazii care sunt puse la dispoziția familiilor pentru a participa la elaborarea programului. Familiilor pot să comunice interesele și atitudinile lor care pot deveni utile în cadrul programului. Crearea unei atmosfere de încredere reciprocă, bazată pe comunicare sinceră, necesită respectul mutul care survine în timp. Există numeroase avantaje ale promovării participării familiei ca și componentă esențială a unui program de educație școlară.

Alte activități care pot promova participarea familiei:

v  Urcușul pe munte – un scurt traseu montan într-un colț de natură ar fi o minunată experiență educativă.

v  Picnicurile – cuprind cântece, jocuri tradiționale și povești care molipsesc pe toată lumea;

v  Patinaj pe gheață sau pe patine cu rotile  - chiar dacă nimeni nu e expert, n-are a face. Toată lumea se va distra de minune.

v  Pescuitul – atât copiilor, cât și adulților le place să pescuiască; a vă uda leoarcă face parte din distracție.

v  Construirea sau îmbunătățirea locului de joacă din curte – este o activitate la care oricine poate da o mână de ajutor, este o modalitate minunată prin care se pot atrage tații care pot da înapoi când este vorba de alt soi de activități.

v  Grădinăritul – copiii pot învăța cum se cresc plantele comestibile, iar părinții pot obține de aici fructe și legume proaspete.

v  Sărbătoarea zmeului – copiii și părinții pot confecționa împreună un zmeu de hârtie ( sau mai multe), invitând și alte grupe să participe la  ridicarea lor.

Cluburi sau cursuri - grupurile de opinie și dialog de diverse tipuri sunt importante pentru părinți, care astfel leagă prietenii și se obișnuiesc să se susțină și să se sprijine reciproc.

v  Cursuri de cusut, arte frumoase, exerciții fizice - un expert poate să predea aceste cursuri pentru părinți și pentru cadrele didactice.

v  Club de reparații - aici, familiile se reunesc și se ajută reciproc în a repara mașinuțe, echipamente, hăinuțe sau alte materiale din sala de clasă

v  Amici în secret - pentru fiecare părinte se desemnează un alt părinte care să-i fie „amic secret”. Pe parcursul anului școlar , fiecare părinte va face gesturi frumoase față de „partenerul său”, la sfârșitul anului părinții vor constata că această activitate este o cale minunată de cunoaștere reciprocă

Mâncare și distracție:

v  Petreceri cu specialități culinare – o minunată cale de a înțelege diversele tradiții ale fiecărei familii înscrise în program.  Familiile sunt încurajate să aducă mâncăruri gătite sau ingrediente pentru a le pregăti la școală, un grup de părinți și copiii vor asista la prepararea mâncărurilor. Cu puțină muzică și dans și cu poveștile și demonstrațiile copiilor, se va obține o seară de neuitat.

v  Seara mâncărurilor preferate - părinții sunt rugați să discute cu copii lor despre  ce mâncare le place, să o prepare și să o aducă la grădiniță.

Acestea sunt doar câteva idei de implicarea a familiilor în program pe căi active, agreabile.

Toate aceste presupun din partea părinților o dorință de implicare atât activă cât și materială pentru a se putea realiza o bună colaborare între Școală și familie.

Programul Step by Step pentru învăţământul primar consideră părinţii ca parteneri în educaţia copiilor, având încredere în responsabilitatea şi cooperarea părintelui şi a şcolii pentru a asigura succesul fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare.

            Părinţii şi şcoala pot fi parteneri printr-o relaţie eficientă şcoală – părinte ce se poate realiza prin:

1.      comunicare bilaterală clară şi consistentă;

2.      variate mijloace de comunicare.

1.      Comunicarea

Relaţia părinte – şcoală are la bază încrederea, iar comunicarea eficientă asigură încrederea reciprocă. La începutul parteneriatului real cu părinţii ne-am gândit ce putem învăţa de la părinţi despre copiii lor, fiind convinse că părinţii sunt cei mai importanţi consultanţi privitor la copii. Am ascultat atent părinţii, astfel încât am reuşit să stabilim o relaţie deschisă cu sprijin reciproc cu scopul de a crea un parteneriat strâns în sprijinul copilului.

De-a lungul celor trei ani de activitate în această alternativă educaţională am organizat regulat întâlniri cu părinţii în scopul comunicării continue privind progresul fiecărui copil, însă dialogurile obişnuite au fost mai frecvente. Prima întâlnire cu părinţii am organizat-o cu o săptămână înainte de începerea clasei I. Am avut ca scop cunoaşterea reciprocă şi am solicitat părinţilor anumite informaţii prin următoarele întrebări:

·         Ce ar dori copilul dvs. să câştige în acest an şcolar?

·         Care este cel mai mare motiv de mândrie privind copilul dvs.?

·         Care sunt jocurile şi activităţile lui preferate? Dar locul preferat de joacă al copilului dvs.?

·         Ce face copilul dvs. când este trist? Care este cea mai bună metodă de alinare?

·         Ce altceva aţi vrea să ştim despre copilul dvs.?

·         În care dintre aspectele programului v-ar place să aveţi posibilitatea să vă implicaţi:

a.      Lucru în sala de clasă împreună cu doamnele învăţătoare?

b.      Confecţionarea de materiale didactice?

c.       Participanţi activi în cadrul grupului de opinie şi dialog?

            În urma analizei răspunsurilor date, am constatat că majoritatea părinţilor (peste 80%) au o comunicare foarte bună cu copiii lor, le cunosc comportamentul în diferite situaţii, ştiu jocurile lor preferate şi printre motivele de mândrie au specificat, destul de des, generozitatea şi rapida adaptabilitate într-un grup.

            În organizarea întâlnirilor noastre cu părinţii am avut permanent în vedere :

•   pregătirea: - fişe ale fiecărui copil, evaluări individuale şi exemple ale muncii copilului        într-un dosar pentru imaginea evolutivă a copilului;
      - notarea unor elemente importante cum ar fi activităţile preferate, prietenii  speciali, precum şi observaţii care să sintetizeze experienţele evolutive ale copilului în toate domeniile;

•   locul:  - mobilierul clasei oferă posibilitatea ca părinţii să stea pe scaune de mărime normală  în jurul unor mese joase pe care sunt expuse lucrările copiilor despre care se vorbeşte;    - aranjarea mobilierului sugerează părinţilor că este o întâlnire între colegi care îşi împărtăşesc informaţii;

•   conţinutul / structura: - în cadrul unei atmosfere prietenoase, am evidenţiat punctele forte ale copilului, prezentând anecdotic comportarea lui, lucrări de arte şi de  la alte ore sau creaţii personale;- discuţiile au vizat scopurile sociale şi spirituale, profesionale, cognitive şi de dezvoltare fizică, planurile şi strategiile de atingere a  acestor scopuri; 
     - am avut grijă să limităm cuvântul nostru încât să nu depăşim  jumătate din timpul întâlnirii;

•  după întâlnire: - fiind un moment hotărâtor în asigurarea continuării dialoguri, se dau răspunsuri imediate dacă părinţii au solicitat acest lucru sau, în funcţie de conţinutul întâlnirii, se folosesc căi diferite: fixarea unei alte întâlniri, vizite acasă, informări regulate, un formular de evaluare prin care se cer sugestii privind formatul întâlnirii, discuţii prieteneşti zilnice cu părinţii;   

            De-a lungul întâlnirilor cu părinţii se comunica şi evidenţiază experienţele evolutive ale copiilor la şcoală. Astfel, părinţii  primesc constant informaţii de calitate şi şi reconsideră atitudinea faţă de rolul de părinte şi opiniile despre experienţele prin care trec copiii, fiind mult mai preocupaţi faţă de întreaga experienţă şcolară.

2.      Variate mijloace de implicare

            Încă din clasa I se crează o atmosferă deschisă prin implicarea şi încurajarea părinţilor să pună întrebări, să vină la ore şi să-şi împărtăşească interesele şi talentele.

            Prezentăm, în continuare, câteva activităţi în care părinţii elevilor au avut o implicare activă.

Ø  Sărbătoarea primelor 100 de zile de şcoală

-          părinţii sunt grupaţi pe patru centre de activitate: citire, scriere, matematică, arte;

-          lucrează efectiv sarcinile primite, sub observarea directă a copiilor lor;

-          la Evaluare își prezentă produsele activităţii, elevii pun întrebări şi şi își exprimă părerea personală;

Ø  Clubul Cărţii

-          se aleg patru cărţi adecvate interesului şi nivelului elevilor;

-          sub forma unui pachet, elevii  iau cărţile acasă pentru o săptămână şi le citesc, împreună cu părinţii;

-          în pachet se află şi un carneţel în care sunt notate impresiile părinţilor şi ale elevilor în urma citirii cărţilor;

-          astfel, copiii şi părinţii au fost puşi împreună într-un program care susţine dragostea de carte şi de lectură;

Ø  Ateliere de lucru

-          împreună cu elevii şi pe baza unui program dinainte stabilit, părinţii se implică în realizarea unor şabloane, cărticele, proiecte tematice, accesorii pentru diferite activităţi culturale;

Ø  Analiza dosarului cu lucrările copilului

Lunar sau o dată la două luni, se trimit părinţilor dosarele copiilor, alături de o înştiinţare prin care îi  informează pe părinţi că acest dosar conţine un set din lucrările copilului. Se recomandă părinţilor să parcurgă toate materialele împreună cu copilul, să-i pună acestuia întrebările pa care le consideră necesare şi apoi să completeze un chestionar de forma:

·         Aţi consultat dosarul împreună cu copilul dvs.?

·         Care parte v-a plăcut mai mult?

·         V-au surprins progresele înregistrate? De ce?

·         Aveţi vreo întrebare referitoare la conţinutul dosarului?

             Răspunsurile părinţilor reprezintă indicaţii preţioase privind comunicarea în legătură cu evaluarea dosarului şi am putut formula următoarele concluzii:

          - toţi părinţii analizează portofoliul, împreună cu copiii;

          - în general sunt apreciate toate lucrările, dar în mod special acele lucrări realizate la arte şi

            ştiinţe;

          - foarte puţini părinţi ( 2 - 3) au întrebări în legătură cu portofoliul, acestea fiind explicate în      discuţii particulare;

Ø  Festivaluri şi sărbători

La sfârşitul fiecărui an şcolar o cale de a mulţumi părinţilor pentru implicare şi ajutorul oferit, este înmânarea de diplome speciale într-un cadru festiv.

      Părinţii şi învăţătorii se pot sprijini reciproc, organizând activităţi şi proiecte interesante. Dacă părinţii simt că sunt parte constitutivă a educării copiilor lor, ei ajung să aprecieze eforturile pentru predare şi învăţare făcute de învăţători. Copiii au ocazia să vadă că adulţii importanţi din viaţa lor activează împreună spre un scop comun, dobândesc un simţ crescut al siguranţei şi încrederii şi le face plăcere să simtă legătura dintre familie şi şcoală.

PARTENERIATUL GRADINIȚĂ– FAMILIE

ÎNTR-O GRADINIȚĂ „STEP BY STEP”

Alternativa educaționala Step by Step este fundamentată pe convingerea că implicarea familiei în cadrul programului este esențiala, de aceea unul din cele trei concepte de bază  ale programului este accentuarea colaborării cu familia în modalități variate și metode diverse.

Activitatea educativă din grădiniță nu poate fi izolata, separată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și mai ales, nu poate face abstracție de acestea.

Educația trebuie să se manifeste permanent ca o acțiune coerentă şi unitară a grădiniței şi familiei. Interesul comun determină o mișcare de apropiere dublu sens, familie – grădiniță, grădiniță – familie, în vederea unei suficiente cunoașteri de ambele părți. Unitatea de acțiune este condiționată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru și de o buna cunoaștere reciprocă.

Disponibilitatea părinților pentru soluționarea în parteneriat a problemelor preșcolarilor trebuie formată și stimulată.

Părinții sunt deschiși la sugestiile educatoarei atunci când sunt tratați cu încredere, ca niște adulți responsabili, când educatoarea nu pierde din vedere faptul că părinții își cunosc bine copiii, chiar dacă nu au întotdeauna abilitatea de a acționa într-un sens favorabil acestora.

În cadrul grupei noastre familia reprezintă un partener ideal, de aceea i-am oferit ocazii frecvente și varietate de a se implica în program. Am asigurat un parteneriat real ce a părăsit traseele standardizate, ineficiente și a afirmat flexibilitatea strategica şi acțională.

Echipa de educatori cu bunăvoință şi competentă poate avea abilitatea de a face din orice părinte un colaborator. Rezultatele concrete vor dovedi avantajele colaborării.

Dintre multiplele modalități de colaborare cu familia practicate și care pot avea un real succes prezentam: întrunirile, comitetul de sprijin, afișierul, expozițiile permanente, serbările, convorbirile individuale, mesajele scrise, participările la activități etc.

În orice grădiniță Step by Step familia și părinții copiilor vor vizita grădinița, vor fi invitați să cunoască echipa de educatori, să observe sala de grupă și să afle câte ceva despre program încă înainte de înscrierea copiilor.

De mulți ani s-a depășit momentul când părinții iși lăsau copiii la ușă. Acum, echipa de educatori și familiile copiilor își împărtășesc informații, fac planuri împreuna despre cum să colaboreze, să se implice și să participe activ.

Întrunirile părinților sunt foarte importante. Trebuie anunțate din timp, iar uneori se trimit invitații. Sunt prezentați părinții copiilor nou veniți în grădiniță. Se prezintă programul Step by Step, se discuta baza teoretica pentru a nu se ajunge la neconcordanțe în comunicare. Se stabilesc așteptările părinților și semnificația noțiunii de „succes” pentru fiecare. Se strâng date ce vor fi anunțate în timp util. Se aplica unele chestionare. Părinții vor primi un formular cuprinzând interesele familiei, în care trebuie sa bifeze dintr-o lista aspectele de colaborare care le acoperă ariile de interes sau în care au posibilitatea să se implice.

Întrunirile vor fi un prilej ca educatoarea și părinții să discute, să planifice și să rezolve diferite probleme. Familiile vor fi încurajate să se implice și să își ofere serviciile. Prin lectoratele pe diverse teme, părinții vor fi mai bine informați în fața problemelor educative și de dezvoltare ale copilului.

Asociația de Sprijin.  Membri fondatori pot fi echipa  de educatori și toți părinții din grupă, grădiniță, parteneri educaționali. Membrii de onoare ai asociației pot fi parteneri din grădinițele înfrățite, eventual din altă țară. Asociația este activă în organizarea de excursii, sărbători diverse, colecte pentru acte de binefacere etc.

Menținerea zilnica a contactului părinților cu grădinița se realizează prin Afișierul grupei. Mascota grupei îi invită pe părinți să se informeze din următoarele rubrici: Orar; Tema săptămânii;Să repetăm(cântecele, poeziile și jocurile muzicale învățate); Apariții de reviste pentru copii; Aniversările copiilor; Anunțuri( vizite și alte deplasări, piese de teatru și alte vizionari evenimente);Mulțumiri pentru părinții ce s-au evidențiat în săptămâna anterioara.

Acțiunile de voluntariat inițiate de grădiniță , cu mare impact social, vor beneficia întotdeauna de un aport important adus de părinți, ce se vor mobiliza exemplar. Acțiunile îi vor face pe copii să descopere alături de părinți acțiunea și nu verbalismul. Vor avea condiția de a săvârși fapte bune, de a descoperi binele și nu doar de a vorbi despre el, de a sprijini oameni cu nevoi speciale. Copiii vor înțelege prin participare, importanța acțiunilor sociale și vor trăi satisfacții morale.

Acțiunile de voluntariat vor fi  o evaluare a compartimentului social, etic, moral, religios și o educare în sensul omeniei, generozității, receptivității la durerile celor din jur.

Mostre ale lucrării copiilor. În expoziția amenajată pe hol se afișează lucrările tuturor copiilor, indiferent de aportul lor adus la ilustrarea temei respective. Expoziția este un prilej de a-i familiariza, atât pe copii cât și pe părinți, cu date și evenimente importante de natura socială, culturala, ecologica, artistica.

Sărbătorirea zilei de naștere – prilej de exersare a comportamentului civilizat între membrii colectivului. De asemenea este o modalitate de a crea legături afective cu membrii familiilor, deoarece invitații sărbătoritului sunt părinții, frații, bunicii și prietenii. Zilele de naștere sunt o excelentă modalitate de fixare a cunoștințelor legate de trecerea timpului, anotimpuri, luni și zile într-un calendar ilustrat al aniversarilor .

Excursii, vizite. Copilul se hrănește cu trăiri frumoase care îl ridica deasupra cotidianului.  Oferiți copiilor prilejul să cunoască lumea, natura, lucruri, și oameni,  oferiți-le trăiri cu valoare de amintire.

Copiii grupei, însoțiți de părinți și echipa de educatori, pot cunoaște unele dintre valorile spirituale ale românilor vizitând casele memoriale: Eminescu, Creangă, bojdeuca lui Creangă,  Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu etc.

Părinții pot contribui la organizarea și la sponsorizarea excursiilor, pot asigura supravegherea și securitatea copiilor, vor trai emoții pozitive alături de copiii lor, le oferă modele de comportare, îi  familiarizează cu tradiții și obiceiuri populare, le povestesc evenimente istorice.

Serbările sunt o modalitate ca părinții să se cunoască între ei, să evalueze rezultatele copiilor și să se implice în ornare, decorare, confecționare, sponsorizare și dotare. Prin participarea părinților la astfel de evenimente, copiii vor căpăta siguranța, se evita blocajele psihice.

Stimularea și menținerea interesului părinților se realizează  prin împărțirea prin rotație a responsabilităților și prin recompensarea lor prin afișare la panoul unității și cu diplome.

Camera părinților este un loc retras, plăcut amenajat, unde  de obicei au loc convorbirile individuale cu ocazii deosebite, ca serbări, sărbătoriri aniversări . Părinții trebuie tratați de la egal la egal, fără diferențe între clasele sociale.

Educatoarea trebuie să cunoască copilul în contextul familiei și al influentei acesteia asupra copilului. Educatoarea nu trebuie să exprime critici, ci să manifeste simpatie, să dialogheze constructiv, iar în fața copilului părinții trebuie obligatoriu să fie susținuți. Este datoare să echilibreze si sa atenueze tensiuni si conflicte, sa fie sociabila, politicoasa, deschisa fata de familie și problemele ei. Discuțiile trebuie să fie discrete și să rămână confidențiale.

Părinții să afle că orice nemulțumire sau îndoială față de educatoare sau față de program, care de obicei e temporară, nu trebuie exprimată în fața copilului pentru că nu are decât efecte negative ci, trebuie discutata și clarificată direct cu educatoarea.

Părinții pot împrumuta jocuri, cărți, reviste, jucării, casete, CD.

Evaluarea Parteneriatului grădiniță – familie se poate face prin discuții libere și prin aplicarea unui chestionar la sfârșit de an școlar. Rezultatele evaluării vor scoate în evidență dacă părinților le-au fost satisfăcute așteptările, iar prin participarea la parteneriat au descoperit modalități noi de a se implica în educarea copiilor și în activitățile grădiniței.

Succesul parteneriatului cu părinții va fi confirmat prin prezenta ulterioara și prin implicarea frecventă la acțiunile grupei. Valorificarea potențialului uman și conștientizarea impactului pozitiv al ideilor antrenate și construite pe parcursul desfășurării parteneriatului vor dobândi valoare.

Se poate alcătui un jurnal al grupei cu seturi de fotografii, impresii ale părinților, descrieri de acțiunii, menționări ale unor contribuții deosebite, copii ale unor diplome obținute, scrisori pentru părinți și scrisori ale părinților.

Parteneriatul Grădiniță – Familie este o experiență benefica. Împreună copii, părinți, grădiniță, comunitate valorifica o experiență care stimulează și sărbătorește succesul educației.

Parteneriatul Grădiniță – Familie poate fi terenul unor relații educative din care fiecare să fie beneficiar: copil, părinte, educator. Fiecare poate să învețe și să se simtă VALORIZAT ȘI IMPORTANT.

2.    Colaborarea cu familia în cadrul  Educației Montessori

În alternativa Montessori, educatoarea, părinții și copiii lucrează împreună pentru a crea comunități de învățare în care fiecare se simte în siguranță și este perceput așa cum este în realitate. Părintele și educatorul sunt priviți ca cele doua vâsle ale unei bărci. Daca se mișcă numai una, barca se învârte în cerc, dacă vâslele se acționează într-o direcție diferită, exista riscul ca barca să se răstoarne. 

Avantajul primordial îl constituie dreptul fiecărui copil de a participa la propria formare, de a se autoforma și consecințele acestui lucru in evoluția personala. Programul Montessori oferă experiențe care cultiva spiritul de independenta, respectul de sine, pasiunea pentru lucrul bine făcut și respectul față de spiritul individual al fiecăruia.

Dezavantajele sunt de ordin material. Pentru dotarea unei clase Montessori cu trusele si materialul de dezvoltare complet, sunt necesari aproximativ 20.000 euro, de aceea acest program necesită un mare sprijin din partea familiei, spijin ce presupune și un mare suport material.

Părinții doresc să își educe copiii astfel încât să se adapteze cât mai ușor la provocările ce vor veni în viața de adult. Mediul educațional stimulativ și materialele de învățare stimulează implicarea activă a copiilor în sarcina de învățare, aceștia fiind conștienți de responsabilitatea pe care și-o asuma.  De asemenea, se asigura o mai bună punere în practică a cunoștințelor, exersarea priceperilor și capacităților în variate contexte și situații. 

3.    Colaborarea cu familia în cadrul  Planului Jena

Școala trebuie să colaboreze cu părinții, constituind o parte dintr-o comunitate de viață mai amplă. Învățământul se bazează pe educație naturală, spontană. Părinții sunt ajutați să susțină copiii în eforturile lor de a dobândi o bună educație; ei trebuie să cunoască și să sprijine relația care se stabilește  între educația naturală și cea conștientă, îndrumată de către profesor. Ei sunt invitați să participe la cât mai multe activități organizate în școală, să fie activi în comunitatea educațională , dar și în comunitatea de viață din care fac parte.

Dezvoltarea propriei identități a copilului poate să se desfășoare doar în interacțiunea sa cu alți indivizi, deci în comunitate. Părinții, cadrele didactice și copiii, care formează comunitatea educațională au ca obiectiv comun realizarea unei educații de bună calitate. În comunitate copilul învață să fie membru util al acesteia și să-și dezvolte spiritul critic față de acesta. El învață de timpuriu să-i respecte pe cei din jur, să-și asume responsabilități, învață ce este libertatea și care sunt limitele ei, învață să se manifeste ca persoană dinamică, cu spirit de inițiativă.

Mediul în care se desfășoară procesul educațional este foarte important. El trebuie să ofere confort, siguranță, intimitate , asemenea unui cămin și trebuie să reflecte gustul, nevoile și interesele copiilor, care și contribuie la amenajarea și întreținerea lui. Plante, acvarii, colecții de desene, de obiecte realizate de copii, de materiale din natură, jucării și jocuri, un mobilier ușor și mobil sunt nelipsite în grădinițele și școlile organizate după Planul Jena, acestea fiind posibile cu ajutorul spijinului acordat de părinți, prin sponsorizări și prin o bună colaborare a școlii cu părinții elevilor.

4.    Colaborarea cu familia în cadrul  Școlii Waldorf

În Școala Waldorf se pune un mare accept pune un mare accent pe colaborarea cu familia, deoarece armonia și constanța relației dintre profesori și părinți se răsfrânge pozitiv asupra elevilor. Cel  mai evident aspect al acestei colaborări este faptul că cele două lumi, școala și familia, știu tot timpul una de cealaltă, formează un întreg sănătos.

Profesorul ține legătura cu părinții elevilor, astfel încât activitatea sa pedagogică are o caracteristică mai personală. Cel puțin o data pe semestru, părinții elevilor se întâlnesc cu toți profesorii clasei în vederea îmbunătățirii activității didactice.

Pe lângă obișnuitele ședințe cu părinții, elevii, părinții și profesorii se întâlnesc și colaborează cu multe alte ocazii: tabere, spectacole și serbări, târguri și carnavaluri. La acestea muncesc toți, cot la cot, pregătind împreună acțiunea respectivă. Și această muncă în colectiv este deosebit de educativă, iar puterea exemplului celor din jur îl influențează pozitiv pe copil.

 Dar, poate cel mai puternic argument al acestei colaborări îl reprezintă însăşi şcolile  Waldorf din lume. Acestea nu sunt înfiinţate de ministerele învăţământului din ţara respectivă, ci iau naştere din iniţiativa părinţilor care, nemulţumiţi de oferta publică, îşi doresc această alternativă, luptându-se pentru ea. Părinţii sunt astfel inima oricărei Şcoli Waldorf.

Latura părinţi-şcoală este deseori neglijată, odată cu trecerea copilului de ciclul primar. Participarea la şedinţele cu părinţii scade sub jumătate, mulţi părinţi aducându-şi aminte de şcoală doar dacă copilul lor rămâne corigent.

Educatorii trebuie să lucreze împreună cu familiile, pentru că în școlile Waldorf scopul de bază este de a provoca părinții să monitorizeze îndeaproape dezvoltarea copiilor lor. Școala și familiile lucrează conștient, pentru a forma copiii armonioași. Pentru a face acest lucru, din momentul înscrierii, școala trebuie să facă clar pentru parintii ce este pedagogic. Părinții, apoi, în posesia acestui material, pot reflecta și de a lua o decizie conștientă cu privire la educația viitoare a copiilor lor, participând astfel activ în acest proces.

Părinții vor fi chemați la conversații private cu privire la progresul copiilor lor în școală și, de asemenea, în ceea ce privește spiritul de conviețuire între școală și familie, profesorii ar trebui, cel puțin o dată pe an, să viziteze elevii lor în casele lor.

Școala va promova, de asemenea, excursii menite să discretizere și armonizeze conviețuirea socială.

Serbările școalare, de obicei, legate de anotimpuri, moment de prestigiu pentru părinți, precum și Bazar evenimentului.

Bazarul este rezultatul de organizare și de lucru efectiv efectuat pe tot parcursul anului pentru familii. Lucrări de tamplărie, să facă jucării, legătorie, pictura și  altemeserii sunt conduse de părinți și expuse pentru întreaga comunitate, arătând în copii lor un mare potențial uman.

Grupurile de studiu privind educația Waldorf și dezvoltarea copilului vor fi oferite părinților la școală și  în familie,  se colaborează în procesul de educare a copilului.

Waldorf studiază fiecare copil în parte și  încercă de a-i satisface toate  nevoile lui. Permite părinților să participe activ la dezvoltarea și formarea profesională a copiilor lor, construind o comunitate vie, puternică și mult mai fericită.

Bibliografie:

v  Bibliografie – Kate Burke Walsh, „Predarea orientată după necesităţile copilului”, Iaşi, 1999

v  Dumitrana, M. – „Copilul, familia și grădinița”, Editura Compania, 2000

v  Paisi Lazarescu, M., Ezechil, L. - „Laborator preșcolar”, Editura V&I, 2002

v  www.google.com

v  www.didactic.ro

Mititean Raluca

Pop Anamaria

Urcuș Georgiana

Păun Marcela-Alina