Cititul în viața copiilor mici

  

„Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi biruinţele sale toate. Iubiţi cartea, îngrijiţi-o şi citiţi cât mai mult. Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.” (G. F. Morozov)

1.    Aspecte generale privind cititul

 

            Oamenii citesc din diferite motive- din plăcere, pentru ca să afle diferite informații, pentru a urmări directive, pentru a păstra legătura cu prietenii lor. Scopul cititului este de a da sens la ceea ce citești, indiferent că este o carte, o rețetă, un semn rutier sau o prescripție medicală.

            O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii. O regăseşti oricând la fel de credincioasă şi discretă. În acelaşi timp putem spune că ea poate fi un învăţător care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi.

          Noi interpretăm ceea ce citim în diferite moduri, în funcție de ideile și experiențele noastre și de starea de spirit pe care o avem. Citirea unei cărți poate fi comparată cu plăcerea pe care o ai atunci când întâlnești o persoană; cu toții suntem impresionați și vom descrie persoana în diferite moduri. Cărțile reprezintă lucruri diferite pentru oameni diferiți. Trebuie să încurajăm copiii să facă conexiunea dintre ceea ce ei citesc și propria lor experiență, cunoaștere și idei. Discutați despre cărți și ceea ce ele reprezintă pentru dumneavoastră.

             Este important, ca acasă, cititul să fie văzut ca o activitate cu înalte valori. Atunci când copiii sunt de vârsta mică, ei adoră să asculte povești. Ei se focalizează în totalitate pe înțelesul cărții și utilizează cărțile ca pașapoarte către o lume magică . Copiii nu trebuie să citească întodeauna cărți „ bune„. Câteodată ei preferă cărțile comice, cărțile cu glume sau manualele pentru utilizarea calculatorului. Nu contează ceea ce ei citesc, atâta timp cât ei se bucură de materialele citite.

              „Lectura – spunea istoricul N. Iorga – joacă un rol important în viaţa copiilor, un rol mai mare decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa şi influenţează dezvoltarea ulterioară a copiilor. Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme de conduită.”

2.    Etape de dezvoltare ale copilului

    

COPIII:12, 15 şi 18 luni

            Copiii de această vârstă sunt foarte activi şi, deoarece încep să utilizeze cuvintele din ce în ce mai mult, cărţile îi pot ajuta foarte mult să definească lumea – şi poate deveni parte din rutina lor zilnică.

COPIII:24, 30, 36 luni

            Copiii de această vârstă care au crescut obişnuiţi cu cărţile pot avea abilităţi de citire şi scriere timpurie remarcabile, savurând poveştile lungi şi complexe, păstrând în memorie numeroase cărţi şi stabilind puternice relaţii emoţionale cu acestea.

PREȘCOLARII : 4-6 ani

            Copiii de 4-6 ani (şi majoritatea celor de 3 ) sunt pregătiţi să exploreze cărţi frumoase pe diferite tipuri de subiecte. Copiilor de această vârstă li se pot oferi diferite tipuri de cărţi pe diferite tipuri de subiecte. Copiilor la această vârstă li se poate oferi alegerea unei cărţi din două – o carte de numărat şi o carte cu poveşti sau o carte despre dinozauri şi o carte despre şcoală – şi vă pot înştiinţa ce anume le trezeşte interesul.

3.    Ce fel de cărți le plac copiilor?

Ce tip de cărţi au nevoie sugarii?

•   Cărţi cartonate cu imagini reprezentând alţi beleluşi;
•   Cărţi cartonate cu imagini viu colorate pe care să le atingă;
•   Cărţi cu imagini ce reprezintă obiecte familiare – minge, biberon;
•   Cărţi micuţe pe care ei  să le poată ţine în mână;
•   Cărţi cartonate pe care le pot mesteca;
•  Cărți care să nu conţină mai mult de un cuvânt sau două pe pagină.

Ce cărţi preferă copiii de un an?

•  Au nevoie în continuare de cărţi cartonate – totuşi pot conţine; povestioare mici, de câteva cuvinte pe pagină;
• Imagini cu copii efectuând activităţi zilnice ca: dormitul, mâncatul, jucatul;
• Cărţi sugerând mersul la culcare;
• Cărţi cu animale.

Ce fel de cărţi preferă copii de 2-3 ani?

•  La vârsta de doi ani, majoritatea copiilor pot manevra cărţi cu pagini subţiri;
• Imagini viu colorate reprezentând copii, animale, obiecte familiare;
• Poveşti despre familii, poveşti despre mâncare, poveşti despre animale, poveşti despre camioane;
• Poveşti despre fraţi şi surori, despre cum să ne facem prieteni, despre mersul la grădiniță/școală;
•  Poveşti care repetă şi conţin text predictibil, ritm şi rimă – cărţi pe care ei le pot memora!
• Poveşti amuzante, glume, imagini distractive.

Ce fel de cărţi preferă preşcolarii?

•  Cărţi interesante – despre copii care arată şi trăiesc ca ei, sau despre locuri exotice;
• Poveşti amuzante şi haioase;
• Cărţi cu cifre şi litere;
•  Cărţi despre cum să-ţi faci prieteni şi mersul la şcoală;
• Cărţi ce conţin informaţii despre Lume;
• Cărţi care să conţină poveşti interesante cu imagini atractive;

4.    Ce poate face un copil cu o carte?

 Ce poate face un bebeluș cu o carte?

·         un bebeluș de 6 luni va începe imediat să ducă cartea la gură;

·         nu îi pasă dacă cartea va fi cu „fundul în sus”;

·         lovește poza cu toată mâna-încă nu folosește degetul arătător.     

      Ce poate face un copil de 1 an cu o carte?

·         la 12 luni, copilul poate ține cartea în poziția corectă;

·         indică imaginile cu degetul;

·         „cere” să i se citească- punând cartea în mâinile adultului.

       Ce poate face un copil de 2-3 ani cu o carte?

·         la vârsta de 2-3 ani,majoritatea copiilor pot manevra cărți cu pagini subțiri;

·         întoarce paginile unei cărți, una câte una, fără a le rupe;

·         protestează atunci când adultul omite câte o pagină;

·         „citește” cărțile preferate  păpușilor sau animalelor din pluș.

  Ce poate face un copil de 3-5 ani cu o carte?

·         se bucură ascultând o poveste de la început până la sfârșit;

·         ajută în povestire,discută despre imagini,ghicește ce urmează să se întâmple;

·         urmărește cu degetul textul pe care adultul îl citește.

5.    Sfaturi privind sesiunile de citit

    6-12 luni

•  Face-ţi comentarii atunci când copilul priveşte imaginile cărţii.

•  Se poate stabili un timp de  citit înaintea  somnului de dupa-amiază sau seara, ca o rutină pentru bebeluş.

• Copilul trebuie învăţat să se simtă bine.

• Rimele şi cântecele sunt preferatele bebeluşilor.

    12-18 luni

• Copii trebuie învăţaţi că lucrurile au nume, astfel ei voi reuşi să raspundă atunci când le veţi pune întrebarea ”Ce este aceasta/acesta?”.

•  Din momentul în care bebeluşii au învăţat să meargă, ţinutul în poală poate deveni dificil. Majoritatea bebeluşilor vor să stea în picioare şi să se plimbe în timpul citirii unei poveşti. Este bine!

•  Dacă îi oferim copilului o poveste în fiecare zi este bine să-l lăsăm pe el să decidă cât de lungă va fi aceasta.

• Dacă va lua copilul cartea, el ne va arăta drumul către independenţă. El nu încearcă să fie obraznic.

    18-36 luni

• Poveştile sunt o bună modalitate de a creşte durata atenţiei concentrate. Dacă copilul ascultă o poveste pentru cinci minute, durata este mare.

• Este important să comentăm imaginile ilustrate. Uneori nu este necesar să citim tot ceea ce este scris în carte.

• În limitele normalităţii, copilul trebuie lăsat să aleagă cartea, timpul şi persoana care va citi povestea.

• Copiii învaţă prin imitaţie. Uneori el le citeşte jucăriilor sale.

   Mai mari de 3 ani

• Copiii pot învăţa să citească  ascultând în mod repetat aceeaşi poveste.  Poate deveni plictisitor pentru părinţi, dar nu acelaşi lucru se va întâmpla şi lui.

•  De fiecare dată când povesteşte, copilul practică limbajul, ceea ce este foarte important. Însă, povestirea lui  poate va fi mult diferită faţă de cea pe care i-aţi citit-o.

6.    Ce trebuie și ce nu trebuie să faceți atunci 

când citiți?

Ce trebuie să faceți atunci când citiți?

•  Începeți să citiți copiilor cât mai curând posibil. Cu cât ei sunt mai mici, cu atât este mai bine.
•  Folosiți rime și cântecele pentru a stimula limbajul și capacitatea de a asculta a bebelușului.
• Citiți cât mai des în funcție de timpul disponibil al dumneavoastră și al copilului. Încercați să stabiliți cel puțin o oră dedicată cititului.
•  Începeți cu cărțile ilustrate și apoi continuați cu cărți de povești și nuvele.
•  Lărgiți conținutul poveștii în timpul cititului.
• Terminați cartea pe care ați început-o. Dacă începeți o carte, continuați-o, nu și în cazul în care este o carte de o proastă calitate. Nu lăsați copilul să aștepte 3-4 zile între capitole, pentru că își va pierde interesul.
• Evitați pasajele descriptive lungi, până ce câmpul de atenție al copilului și imaginația sunt suficient dezvoltate pentru a le procesa. Nu este greșit să scurtați sau să eliminați acele pasaje.
• Fiți cât mai expresiv atunci când citiți- dacă este nevoie schimbați tonalitatea vocii în funcție de dialog.
• Citiți suficient de lent pentru ca ascultătorul ( copilul ) să iși poată creea o imagine mentală a ceea ce citiți. Încetiniți ritmul pentru ca el să poată vizualiza imaginile din carte fără a se simți grăbit.
• Stabiliți în fiecare zi o oră anume în care copilul să citească singur (chiar dacă cititul înseamnă doar să privească imaginile și să întoarcă paginile).
•  Conduceți prin exemplu – Asigurați-vă că se va observa că citiți cu plăcere, în afara timpului dedicat cititului împreună. Împărtășiți cu copiii enuziasmul a ceea ce citiți.

 Ce nu trebuie să faceți atunci când citiți?

·         Nu vă enervați de întrebările puse de copii în timpul cititului. Răspunde-ți cu răbdare întrebărilor, nu îi amânați și nu dați răspunsuri grăbite.

·         Nu există un timp limitat pentru citirea unei cărți, dar există un timp limitat în ceea ce privește curiozitatea copilului. Răspunde-ți cu răbdare curiozității copilului, apoi reluați-vă cititul.

·         Nu vă impuneți interpretarea unei povești. O poveste poate fi amuzantă fără un motiv anume. Dar încurajați conversația despre ce s-a citit. Nu confundați cantitatea cu calitatea. Citind copilului 10 minute, acordându-i întreaga atenție și entuziasm, poate rămâne mult mai mult în memoria copilului decât 2 ore petrecute solitar în fața televizorului.

·         Nu folosiți cartea ca pe o amenințare – “ Dacă nu iți faci curat în camera nu îți voi citi în seara asta ! “ – În momentul în care copilul realizează că folosiți cartea ca pe o armă, își vor schimba atitudinea față de cărți în mod negativ.

 

    „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

      Încet gândită, gingaş cumpănită;

     Mâinile mele, care te-au deschis.”

                               (T. Arghezi)

Bibliografie :

·         Proiect de Literatură și Educație Timpurie, Fundația Inocenți

·         Alexandru Gheorghe, Lecturi literare pentru ciclul primar – îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura „ Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1995

·         Învăţământ primar, volumul I/1991, Culegere metodică destinată cadrelor didactice care predau la clasele I-IV, Bucureşti, 1991

·         http://www.youtube.com/watch?v=CEsx8bkq9v0

·         http://kidshealth.org/parent/growth/learning/reading_toddler.html#

·         http://elacraciun.ro/cum-determinam-copilul-sa-citeasca/

            Proiect realizat de: Coptil Daniela(lider) 

                                            Constantin Simona      

                                            Cosma Mihaela

                                            Hognogi Ionela 

                                            Roman Dănuța

                                          

UBB, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Extensia Năsăud, an II, Zi